Migratie.md

We know everything about safe migration

 

 

n/a

 

 

Oraşe şi Regiuni

Oraşe si regiuni

 

Regiunea de Dezvoltare Nord (RDN)

Regiunea de Dezvoltare Centru (RDC)

Regiunea de Dezvoltare Sud (RDC)

Divizare administrativă

 

Regiunea de dezvoltare Nord (RDN)

 

 

RDN are 11 puncte de conexiune internațională cu țările învecinate - România și Ucraina.

Conexiunea cu Uniunea Europeană, prin România, este prin punctul de trecere Costeşti-Stânca, deşi în ultimii ani au fost construite alte două puncte la Lipcani-Rădăuţi Prut şi Criva-Darabani. Deocamdată, legăturile cu UE sunt îngreunate dat fiind faptul că din 3 puncte de trecere existente activează doar unul.

RDN este accesibilă prin toate patru tipuri de transport: aerian, auto, fluvial şi feroviar. RDN e singura regiune care are oportunitatea de acces aerian prin două aeroporturi: Aeroportul Internaţional Bălţi (Ledoveni) şi Aeroportul Internaţional Mărculeşti. Însă ambele aeroporturi sunt utilizate la capacităţi minime, oferind servicii de transport de mărfuri, în majoritate pe curse interne și, ocazional, zboruri externe. Aeroportul Bălți (Ledoveni), este civil, iar cel din Mărculesti (raionul Floreşti) este mixt (militar şi civil). Ambele dispun de statut de aeroport internaţional. Aeroportul din Bălţi este certificat şi deschis pentru transporturile de călători și mărfuri, dar, în prezent, este utilizat doar pentru zboruri neregulate unice. RDN este traversată doar de un singur traseu rutier internaţional: Coridorul Giurgiuleşti-Briceni (GBC) cu o lungime de 460 km, care este nefuncţional (nefinalizat) şi două trasee naţionale: M14 şi M2.

 

Populaţia stabilă a RDN, la 1 ianuarie 2009,   constituie 1013,7 mii persoane. Această valoare continuă cursul unui trend general negativ al volumului demografic aferent perioadei 2004-2008. Evoluţia populaţiei în această perioadă a fost negativă pentru toate unităţile administrative cuprinse în regiune (excepţie face doar raionul Ocniţa). Descreşterea populaţiei înregistrată în această perioadă este de 21,6 mii persoane, ceea ce reprezintă 2,1%. Această scădere este cea mai pronunţată în comparaţie cu regiunile centru şi sud. Cauza acestei descreşteri este sporul natural negativ şi migraţia populaţiei.

Produsul Regional Brut (PRB) al RDN în 2008 se estimează la 9,15 miliarde lei sau 22% din PIB-ul naţional. În perioada 2006-2008, PRB s-a modificat nesemnificativ, iar producţia brută per capita a constituit puţin peste 600 de euro sau 79% din nivelul mediu naţional.

Regiunea dispune de un potenţial industrial relativ dezvoltat. Principalele aglomeraţii industriale de tip „cluster" sunt: (a) industria extractivă; (b) fabricarea de articole de îmbrăcăminte, prepararea şi vopsirea blănurilor; (c) producţia şi distribuirea de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă; (d) industria alimentară şi a băuturilor; (e) producţia de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice. Peste 50% din potenţialul industrial este concentrat în mun. Bălti. Totodată, în regiune pot fi evidenţiate cîteva centre industriale cu posibilităţi de dezvoltare - Edineţ-Cupcini, Floreşti-Soroca, Ocniţa-Otaci etc. Problema cea mai mare a întreprinderilor industriale este uzura morală şi fizică a echipamentului şi utilajelor, utilizarea tehnologiilor învechite ce determină costuri înalte de producere. În acelaşi timp, întreprinderile dispun de capacităţi de producţie neutilizate, infrastructură relativ dezvoltată, care pot sta la baza creării parcurilor industriale și tehnologice.

Potenţialul agroindustrial al regiunii se constituie din 51 de cooperative de producţie, 25 de societăţi pe acţiuni, peste 530 de societăţi cu răspundere limitată și peste 90 de mii de gospodării ţărăneşti întreprinderi individuale înregistrate. În regiune este amplasată toată industria zahărului din ţară (5 fabrici de zahar), 4 întreprinderi de prelucrare a fructelor și a legumelor de capacitate mare, 5 fabrici de prelucrare din sectorul zootehnic, 3 întreprinderi avicole și alte societăţi specializate în procesare.

Sectorul serviciilor este în continuă creştere atît în valori absolute, cît și a cotelor din nivelul regional şi naţional. Contribuţia cea mai mare revine comerţului, telecomunicaţiilor și serviciilor financiare. 
Industria hotelieră regională include 18 hoteluri şi unităţi de cazare, cu o capacitate totală de 2415 locuri. Patrimoniul turistic al RDN este constituit din 102 de arii protejate de stat cu o suprafaţă totală de cca 16,6 mii ha, 2 plaje de importanţă naţională (Soroca, Costeşti), 20 de muzee, 5 mănăstiri şi 4 schituri, 178 de edificii ecleziastice de importanţă naţională şi regională. Aceste resurse determină implicit eventuala specializare a zonelor turistice din regiune. Modul eficient de valorificare a resurselor turistice din regiune ar fi crearea de zone turistice cu staţiuni de importanţă naţională şi locală, care ar diversifica destinaţiile turistice din RDN.

 

Investiţii şi procesul investiţional

În perioada 2004-2006, investiţiile în capital fix calculate în prețuri comparabile au avut o dinamică negativă. Cu toate că în 2007 investiţiile s-au mărit cu 30%, ponderea regiunii în totalul investiţiilor s-a redus pînă la 15-16%.

Finanţarea investiţiilor se efectuează preponderent din surse private, iar bugetelor guvernelor centrale și locale le revine doar 8-14%. Totodată, distribuţia lucrărilor de construcţie şi montaj este disproporţionată în profil teritorial, diferenţele volumului de investiţii pe locuitor între raioane fiind de pînă la cinci ori.

Totuşi, regiunea este cunoscută investitorilor străini nu numai prin prezenţa companiilor străine în ramurile tradiţionale: sector bancar și distribuţia petrolului, dar și în producţia materialelor de construcţie (Knauf), sectorul alimentar (Sudzuker, Metro, Fourchette), construcţia de maşini (Dräxlmaier) etc.

Sursăhttp://adrnord.md/pageview.php?l=ro&idc=228&

 

Regiunea de Dezvoltare Centru (RDC)

Prezentarea Regiunii de Dezvoltare Centru: http://www.adrcentru.md/pageview.php?l=ro&idc=370&

 

Regiunea de Dezvoltare Sud (RDS)

Din componența Regiunii de Dezvoltare Sud fac parte 8 raioane ale Republicii Moldova: CimișliaLeova, Cantemir, BasarabeascaCahulCăușeni, Ștefan Vodă, Taraclia.

RDS are conexiune directă cu Uniunea Europeană, România prin 2 puncte vamale, Cahul-Oancea şi Giulgiuleşti – Galaţi, inclusiv un traseu feroviar – punctul de trecere Cantermir – Fălciu. La est RDS are conexiune cu Ucraina prin 4 puncte vamale: Palanca – Maiaki Udobne, Tudora – Starokazacie, inclusiv două feroviare Basarabeasca - Serpneve 1 şi Giurgiuleşti – Reni şi 7 puncte de trecere rutiere pentru care se aplică regim simplificat.

Reţeaua de transport a RDS este prezintă prin toate patru tipuri de transport: aerian, auto, fluvial şi feroviar. Aeroportul internaţional Cahul oferă posibilităţi de accesibilitate aeriană în RDS dar care deocamdată nu sunt utilizate. Accesibilitatea maritimă şi fluvială este asigurată de Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti RDS este accesibilă. 

Populaţia stabilă a RDS număra, la 1 ianuarie 2009, 543,1 mii persoane. Această valoare continuă cursul unui trend general negativ al volumului demografic aferent perioadei 2004-2008. Evoluţia populaţiei în perioada analizată este negativă pentru toate unităţile administrative cuprinse în regiune. Descreşterea populaţiei înregistrată în această perioadă este de 9,2 mii persoane, ceea ce reprezintă 1,7%. Cauza acestei descreşteri este sporul natural negativ şi migraţia populaţiei. 

Produsul Regional Brut (PRB) al regiunii in 2008 se estimează la  3,86  miliarde lei sau 22% din PIB naţional . In perioada 2006-2008 PRB s-a modificat nesemnificativ, iar producţia brută per capita a constituit sub 500 Euro sau 79% din nivelul mediu naţional.

Regiunea dispune de un potenţial industrial subdezvoltat. Cele mai importante aglomeraţii industriale sunt clasterizate pe următoarele domenii:

(a) fabricarea produselor textile;

(b) industria alimentară şi a băuturilor;

(c) captarea, epurarea şi distribuirea apei; 

(d) prelucrarea lemnului şi fabricarea articolelor din lemn;

(e) fabricarea de articole de îmbrăcăminte, prepararea şi vopsirea blănurilor.

Oraşul Cahul reprezintă  cel mai important centru industrial, care în tandem cu  Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti” poate deveni un pol economic de importantă regională.  Deşi regiune are o pronunţata specializare in  agricultură, terenurile agricole constituie doar 42% din totalul suprafeţei RDS. Din acestea 82% sunt terenuri arabile si 17% plantaţii multianuale. Principalele produse agricole sunt strugurii, cerealele, culturile tehnice şi pomicole. Agricultura rămâne a fi principalul sector al ocupării forţei de munca - peste 61% din populaţia economic activă a regiunii. Cota agro-firmelor care generează pierderi a constituit in 2007 sub 44%, ceea ce este cu 3% peste nivelul mediu pe tara. Infrastructura existentă de colectare a produselor agricole nu este funcţională şi exportul lor este îngreunat de bariere tehnice.

Potenţialul agroindustrial al regiunii se constituie din 37 de cooperative de producţie, 23 de societăţi pe acţiuni, 173 de societăţi cu răspundere limitata si peste 53 mii de gospodarii ţărăneşti si întreprinderi individuale. In regiune sunt amplasate 54 de fabrici de vinuri, 27 combinate de panificaţie si brutarii, 12 colectarea si prelucrare a produselor cerealiere, 13 fabrice de conserve, uscare sau congelare a fructelor si legumelor. Regiunea dispune de multe microzone viticole, dintre care „Ciumai” si „Purcari” sunt recunoscute la nivel mondial.

Sectorul serviciilor este in continue creştere atât in valori absolute cat si a cotelor din nivelul regional si naţional. Contribuţia cea mai mare revine comerţului, telecomunicaţiilor si serviciilor financiare. 
Potenţialul turistic este in dezvoltare si se prezintă de: (a) 20 hoteluri şi unităţi de cazare, (b) Peste 15 muzee arheologice si de istorie regionala, (c) 6 mănăstiri, (d) 2 vinarii „Purcari” si „Taraclia” incluse in „Drumul vinului”, (e) staţiunea balneoclimaterica „Nufărul Alb”, (f) monumente istorice de arhitectură si alte locaţii turistice de importanta regionala.  Punerea in valoare a acestor obiective este condiţionata de dezvoltarea infrastructurii si elaborarea si promovarea produselor turistice.Dezvoltarea antreprenoriatului este un obiectiv principal al dezvoltării regionale. Cu toate ca in perioada 2004-2008 numărul întreprinderilor s-a mărit cu 32%, acest indicator raportat la  număr de locuitori a rămas cel mai mic in comparatie cu alte regiuni.

Perioada 2004-2007 a fost benefică procesului investiţional. In RDS investiţiile în capital fix şi lucrările de construcţie montaj s-au mărit  respectiv de 1,8 si si de 2.8 ori. In mare parte aceasta s-a datorat investitiilor legate de dezvoltarea Portului Internaţional Liber Giurjiulesti. Finanţarea investiţiilor se efectuează preponderent din surse private, iar bugetele guvernelor centrale si locale le revine doar 8-14%. 
Investiţiile străine directe cumulative calculate pe locuitor a RDS constituie doar 26 USD sau aproape de zece (!) ori mai mic decât media pe tara.

In regiune activează 3 zone economice libere: Zonele Antreprenoriatului Liber Tvardiţa”  si "Parcul de producţie "Taraclia”" şi Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti”.  Portul Internaţional Liber “Giurgiuleşti” (PILG) situat la km 133.8 al fluviului Dunărea, pe suprafaţa de 120 ha la intersecţia traseelor internaţionale de comerţ si transport, precum este canalul navigabil Rin-Main-Dunarea, care uneşte Marea Neagra, 14 state europene si Marea Nordica, sistemele de cale ferata standard european, precum si reţeaua de drumuri internaţionale. Astfel PILG reprezintă un centru regional de logistica la frontiera UE cu acces la căile ferate de comunicaţie terestra, feroviara, fluviala si maritima. PILG este gestionat de un investitor general – compania Danube Logistics SRL, care a semnat in 2004 cu GRM un acord de investiţii pentru edificarea Portului Internaţional.  Pana in 2009 au fost date in exploatare Terminalul petrolier (cu capacitate maxima de transbordare de peste 2 mln tn/an), Terminalul  cerealier (1 mln tn/am) si Portul pentru pasageri (10 mii pasageri/an). In cadrul PILG sunt înregistraţi 22 de rezidenţi ce activează in regim de zona economica libera si care au investit peste 60 de milioane de dolari SUA.

 

Dezvoltare Regională

Republica Moldova a intrat în procesul de tranziţie la economia de piaţă cu dezechilibre regionale semnificative, cauzate de structura existentă de producere, caracterizată prin predominarea sectorului agricol şi agroindustrial şi dependenţa dezvoltării social-economice a oraşelor mici de un număr limitat de întreprinderi industriale mari. Astfel, stimularea creşterii economice în afara capitalei, în special în zonele rurale care au suferit în urma pierderii pieţelor tradiţionale de livrare a producţiei agroalimentare, a constituit una dintre principalele provocări pentru autorităţile Moldovei din momentul obţinerii independenţei.

Dezvoltarea regională este o practică de succes aplicată începînd cu anii '60 ai secolului trecut în unele ţări dezvoltate ale UE, în SUA, Canada, Japonia ş.a. Apariţia acestei politici nu a fost condiţionată de alocarea unor fonduri impunătoare, cum se întîmplă în prezent în cazul statelor candidate ale UE, dar de faptul că de-a lungul istoriei regiunile au evoluat şi s-au dezvoltat în mod diferit şi în ritm diferit, iată de ce în prezent asistăm la un peisaj foarte eterogen din punct de vedere al dezvoltării acestora. 
Dezvoltarea regională durabilă este un imperativ asumat pentru ţara noastră şi Guvernul Republicii Moldova şi-a confirmat angajamentul ferm pentru distribuirea echitabilă a şanselor de dezvoltare pe întreg teritoriul ţării. Acest lucru este confirmat atît la nivel legislativ, prin Legea nr.438-XVI din  28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională adoptată la finele anului 2006, cît şi la nivelul planificării strategice, dezvoltarea regională ocupînd un loc de seamă în Strategia Naţională de Dezvoltare pentru anii 2008-2011.

Modelul de dezvoltare regională, introdus prin Legea privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, prevede crearea unor regiuni mai mari, cu atribuţii în domeniul planificării strategice, care ar complementa structura teritorial-administrativă existentă. Această abordare oferă posibilitatea reducerii costurilor şi a creşterii capacităţilor de planificare strategică, menţinînd totodată prestarea serviciilor publice mai aproape de cetăţeni - la nivelurile local şi raional. Legea privind dezvoltarea regională corespunde aspiraţiilor Republicii Moldova de integrare europeană şi prevede crearea a două regiuni de nivel european NUTS II (Nord, Centru), precum şi a regiunilor mai mici de nivelul NUTS III (Sud, UTA Găgăuzia, regiunea transnistreană şi municipiul Chişinău).

Strategia naţională de dezvoltare regională a fost elaborată în vederea implementării legii cu privire la dezvoltarea regională. Strategia este principalul document de planificare a dezvoltării regionale care reflectă politica naţională în domeniu şi introduce mecanismele naţionale ale acestei dezvoltări. Autorităţile publice centrale şi locale, precum şi reprezentanţii societăţii civile şi ai organizaţiilor internaţionale au participat la diverse etape de elaborare a Strategiei. În special la efectuarea analizei socio-economice a regiunilor de dezvoltare.  

Odată ce este finisat procesul de planificare, şi există o listă de proiecte ce urmează a fi finanţate, demarează un proces continuu. Prin hotărîrea Consiliului Naţional este dispusă finanţarea proiectelor concrete în regiuni. Ideile de proiecte care vor fi colectate de Agenţiile de Dezvoltare Regională vor fi finanţate prin intermediul instrumentelor Fondului naţional de dezvoltare regională. Mecanismul de finanţare proiectelor de dezvoltare regională este destul de pretenţios, însă odată ce actorii dezvoltării regionale se vor obişnui cu el şi acesta va lua turaţii, se estimează că se va contribui eficient la impulsionarea şi diversificarea activităţilor economice, stimularea investiţiilor în sectorul privat, reducerea şomajului şi nu în cele din urma la o îmbunătăţire a nivelului de trai.

Se anticipează că treptat Agenţiile vor avea capacităţi suficiente pentru a efectua de sine stătător achiziţiile publice şi respectiv de a monitoriza implementarea şi de a evalua impactul proiectelor. Rezultatele obţinute vor fi evaluate şi de către Consiliile Regionale, iar evaluarea finală este responsabilitatea MCDR care în baza rezultatelor va face recomandările de rigoare Consiliului Naţional, pentru a fi luate în considerare la finanţarea unor proiecte viitoare.

Sursăhttp://www.adrsud.md/pageview.php?l=ro&idc=370&

 

Divizare administrativă

Republica Moldova a revenit în anul 2003 la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. Astăzi, statul este împărțit în 37 de raioane, 4 municipalități (ChișinăuBălțiBenderTiraspol) și o regiune autonomă recunoscută : Găgăuzia, la care se suprapune o entitate teritorială instituită de facto (de fapt) : Transnistria, care cuprinde 4,5 dintre raioane (CamencaRezina, jumătate din DubăsariGrigoriopol și Slobozia), două din municipalitățile autonome (BenderTiraspol), și al cărei statut este disputat ("republică independentă" sub numele de Republica Moldovenească Nistreană pentru guvernul de la Tiraspol, "unitate teritorială autonomă din stînga Nistrului" pentru guvernul de la Chișinău și pentru comunitatea internațională).

1.     Anenii Noi

2.     Basarabeasca

3.     Briceni

4.     Cahul

5.     Cantemir

6.     Călărași

7.     Căușeni

8.     Cimișlia

9.     Criuleni

10. Dondușeni

11. Drochia

12. Dubăsari

13. Edineț

14. Fălești

15. Florești

16. Glodeni

17. Hîncești

18. Ialoveni

19. Leova

20. Nisporeni

21. Ocnița

22. Orhei

23. Rezina

24. Rîșcani

25. Sîngerei

26. Soroca

27. Strășeni

28. Șoldănești

29. Ștefan Vodă

30. Taraclia

31. Telenești

32. Ungheni

Localități

În Moldova sunt în total 1 681 localități. 5 din ele au statut de municipii : Chișinău, Bălți, Bender, Comrat și Tiraspol. Bălți are 2 localități-satelite : Elizaveta și Sadovoe. Bender are una : Proteagailovca. Alte 60 localități au statut de orașe în componența cărora sunt incluse 39 sate. 914 localități au statut de sat-comună (fostele sovete sătești, în tabel incluse la categoria comune) și 660 sunt sate subordonate acestor comune.

Situația localităților este prezentată la data modificării Legii nr. 764 din 24.02.2008.

Ndo

Tipul

Denumire

Municipii

Comune
subordonate
municipiilor

Orașe

Sate
subordonate
orașelor

Comune

Sate
subordonate
comunelor

Total

1

municipiu

Chișinău

1

-

6

2

12

14

35

2

municipiu

Bălți

1

2

-

-

-

-

3

3

municipiu

Bender

1

1

-

-

-

-

2

4

regiune autonomă

Găgăuzia

1

-

2

1

23

5

32

5

regiune cu statut disputa

Transnistria

1

-

9

2

69

66

147

6

raion

Anenii Noi

-

-

1

5

25

14

45

7

raion

Basarabeasca

-

-

1

-

6

3

10

8

raion

Briceni

-

-

2

-

26

11

39

9

raion

Cahul

-

-

1

1

36

17

55

10

raion

Cantemir

-

-

1

-

26

24

51

11

raion

Călărași

-

-

1

1

27

15

44

12

raion

Căușeni

-

-

2

1

28

17

48

13

raion

Cimișlia

-

-

1

3

22

13

39

14

raion

Criuleni

-

-

1

2

24

16

43

15

raion

Dondușeni

-

-

1

-

21

8

30

16

raion

Drochia

-

-

1

-

27

12

40

17

raion

Dubăsari

-

-

-

-

11

4

15

18

raion

Edineț

-

-

2

4

30

13

49

19

raion

Fălești

-

-

1

-

32

43

76

20

raion

Florești

-

-

3

-

37

34

74

21

raion

Glodeni

-

-

1

1

18

15

35

22

raion

Hîncești

-

-

1

-

38

24

63

23

raion

Ialoveni

-

-

1

-

24

9

34

24

raion

Leova

-

-

2

1

23

13

39

25

raion

Nisporeni

-

-

1

-

22

16

39

26

raion

Ocnița

-

-

3

-

18

12

33

27

raion

Orhei

-

-

1

-

37

37

75

28

raion

Rezina

-

-

1

3

24

13

41

29

raion

Rîșcani

-

-

2

6

26

21

55

30

raion

Sîngerei

-

-

2

1

24

43

70

31

raion

Soroca

-

-

1

-

34

33

68

32

raion

Strășeni

-

-

2

2

25

10

39

33

raion

Șoldănești

-

-

1

-

22

10

33

34

raion

Ștefan Vodă

-

-

1

-

22

3

26

35

raion

Taraclia

-

-

1

-

14

11

26

36

raion

Telenești

-

-

1

2

30

21

54

37

raion

Ungheni

-

-

2

1

31

40

74

Total

5

3

60

39

914

660

1681