Migratie.md

We know everything about safe migration

 

 

n/a

 

 

Despre Moldova

 

 

Istorie

Geografie

Cultură

Turism

Puterea de stat

Catalog de resurse

Istorie

Parte integrantă a Europei, Moldova are o bogată istorie. Fiind situată în zona de contact a diferitelor curente culturale şi istorice – carpato-balcanic, central-european şi euroasiatic – pe parcursul a mai multe milenii a îmbinat armonios diversele tradiţii culturale ale populaţiilor protoindoeuropene, precum şi ale celor mai arhaice ramuri ale indoeuropenilor, inclusiv ale tracilor, slavilor, celţilor, goţilor, hunilor. Pe parcurs, acestea au căpătat trăsături specifice şi irepetabile.

Pe teritoriul Republicii Moldova există deosebit de multe monumente istorico-arheologice (circa opt mii), ale căror valoare cultural-istorică se înscrie în contextul valorilor general umane europene.

Teritoriul Moldovei a fost populat din timpuri străvechi. Numeroase vestigii arheologice confirmă faptul că oamenii populează aceste locuri încă din epoca paleoliticului inferior (circa 500 mii de ani de ani în urmă).

La limita mileniului V-IV î. Hr., în epoca eneolitică, se constituie una dintre cele mai remarcabile culturi, şi anume Cucuteni-Tripolie, cu performanţe incomparabile în domeniul artei din acele timpuri.

Existenţa civilizaţiei geto-dacice se datează cu sec. VI-I î. Hr., aceasta fiind răspîndită în toate zonele Moldovei. Începînd cu anul 105 î. Hr., în urma victoriilor împăratului Traian asupra Daciei, populaţia acesteia a fost romanizată, ea preluînd de la învingători limba şi cultura Imperiului Roman.

După evacuarea legiunilor romane din aceste ţinuturi (anul 271, în perioada împăratului Aurelian), începe epoca “popoarelor migratoare” (goţii, hunii, avarii, slavii), care se încheie cu constituirea în 1359 a statului feudal moldovenesc, al cărui întemeietor este considerat Bogdan I.

În 1812, ca rezultat al Tratatului de pace ruso-turc de la Bucureşti, partea de est a Moldovei, situată între rîurile Prut şi Nistru, cu numele Basarabia, a fost anexată la Imperiul Rus, fiind gubernie rusească pînă în anul 1918.

În 1918, organul suprem al puterii de stat din Basarabia, Sfatul Ţării, ia decizia unirii ţinutului cu România, stare ce durează pînă în anul 1940, cînd, ca rezultat al pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, este anexat de către Uniunea Sovietică. Ca unitate teritorială în componenţa URSS, a funcţionat pînă în ultimul deceniu al secolului XX. 

La 27 august 1991, Republica Moldova devine stat independent şi suveran. 

Geografie

Republica Moldova e situată în partea centrală a Europei, în nord-estul Balcanilor, pe un teritoriu de 33843,5 km2.
Capitala – oraşul Chişinău. La nord, est şi sud este înconjurată de Ucraina, iar la vest – separată de România de rîul Prut.

Lungimea totală a hotarului naţional constituie 1389 km, inclusiv 939 km – cu Ucraina, 450 km – cu România. Cel mai de nord punct al ţării este satul Naslavcea (480 21' N 270 35' E), iar cel mai sudic – Giurgiuleşti (450 28' N 280 12' E), care e şi unica localitate pe malul Dunării. Punctul cel mai de vest este satul Criva (48 0 16' N 26 0 30' E), cel mai de est – satul Palanca (460 25' N 300 05'E).

Republica Moldova face parte din grupul ţărilor bazinului Mării Negre. Cu acestea, precum şi cu statele dunărene, întreţine strînse legături comerciale reciproc avantajoase. Hotarul ei de sud se întinde pînă aproape de Marea Neagră, ieşirea la mare deschizîndu-se prin limanul Nistrului şi fluviul Dunărea.

Poziţia fizico-geografică a Republicii Moldova a determinat variatele particularităţi ale condiţiilor ei naturale.

Relieful ţării reprezintă o câmpie deluroasă, înclinată de la nord-vest spre sud-est cu altitudinea medie de circa 147 m deasupra nivelului mării. În partea centrală a ei se află Codrii, regiunea cea mai ridicată, cu altitudinea maximă de 429,5 m (dealul Bălăneşti, raionul Nisporeni) şi puternic fragmentată de văi şi vîlcele. Procesele erozionale şi alunecările de teren au condiţionat formarea hîrtoapelor, care prezintă nişte amfiteatre în spaţiul cărora sînt situate localităţi rurale. Pitorescul peisaj al codrilor, care e foarte asemănător cu o regiune premontană, a fost numit de către geomorfologul şi pedologul rus Vasili Dokuceaev “Elveţia basarabeană”. Sud-vestul ţării şi teritoriul de pe cursul inferior al Nistrului au relief de cîmpie mai puţin fragmentată. 

Resursele minerale ale Republicii Moldova sînt reprezentate preponderent de roci sedimentare, cum ar fi calcarul, creta, ghipsul, nisipul, gresia, bentonita, tripoli şi diatomita, care pot fi folosite la construcţii, la producerea cimentului şi a sticlei, în industriile alimentară, chimică, metalurgică etc. Pe teritoriul Republicii Moldova au fost identificate minerale nemetalice ca grafitele, fosforitele, zeolitele, fluoritele, baritele, iodurile şi bromurile, precum şi unele metale industriale ca fierul, plumbul, zincul şi cuprul. Moldova posedă şi depozite mici de lignite, petrol şi gaz natural.

Clima Republicii Moldova este temperat continentală, caracterizîndu-se prin lungi perioade fără îngheţ, ierni scurte şi blînde, veri lungi şi călduroase, precipitaţii modeste şi lungi perioade secetoase la sud. Temperatura medie anuală creşte de la 8-9 oC la nord pînă la 10-11 oC la sud. Precipitaţiile medii anuale variază între 600-650 mm la nord şi centru şi 500-550 mm la sud şi sud-est.

Reţeaua hidrografică include peste 3000 de rîuri şi rîuleţe, dintre care 10 au lungimea de peste 100 km. Principalele rîuri sînt Nistru (1352 km, pe teritoriul ţării – 657 km), Prut (976 km, pe teritoriul ţării – 695 km), Răut (286 km), Cogîlnic (243 km, pe teritoriul ţării – 125 km), Bîc (155 km), Botna (152 km). Pe teritoriul Moldovei se mai află 60 de lacuri naturale şi circa 3000 lacuri de acumulare. Cele mai mari sînt Beleu, Dracele, Rotunda, Fontan, Bîc şi Roşu, fiecare avînd suprafaţa oglinzii de apă peste 1 km2. Cele mai mari lacuri de acumulare din ţară, fiecare cu o capacitate acvatică de peste 30 milioane m3, sînt cele de la Costeşti-Stînca, Dubăsari, Cuciurgan, Taraclia şi Ghidighici.

În Moldova se mai află peste 2200 de izvoare cu apă naturală. Circa 20 depozite de ape minerale cu peste 200 izvoare de apă au fost identificate şi explorate. Cele mai valoroase se consideră apele minerale care conţin componenţi curativi ca sulfurile, iodurile, bromurile, borul şi radonul. Cît priveşte valoarea lor terapeutică, apele minerale ale Moldovei sînt analoage cu bine cunoscutele în toată lumea Karlovî Varî din Cehia, Borjomi din Georgia şi Essentuki-17 din regiunea Caucazului de Nord a Federaţiei Ruse.

Învelişul de sol al Moldovei este mănos şi variat, fiind constituit din peste 745 de varietăţi de soluri. Cernoziomurile alcătuiesc circa 75% din suprafaţa teritoriului ţării. Solurile brune şi cenuşii de pădure ocupă 11%, iar cele aluviale, adeseori salinizate şi înmlăştinite – 12%.

Flora Republicii Moldova, variată şi bogată, cuprinde peste 5,5 mii specii de plante sălbatice. Diversitatea botanică a ţării este condiţionată de poziţia geografică, de caracteristicile sale topografice şi de climă. La nivel de landşaft, teritoriul ei este situat în trei zone naturale: pădure, silvo-stepă şi stepă. Pădurile ocupă circa 11% din teritoriul Moldovei. Predomină pădurile de foioase, specifice Europei Centrale. Cele mai întinse masive forestiere sînt situate în centrul ţării, fiind reprezentate prin rezervaţiile “Codrii” şi “Plaiul Fagului”. Ecosistemele forestiere ale ţării conţin 45 specii băştinaşe de copaci, 81 specii băştinaşe de arbuşti şi 3 specii native de liane arboricole. Printre cele mai răspândite specii native de plante lemnoase care se întîlnesc în pădurile noastre sînt stejarul comun (Quercus robur), gorunul (Quercus petraea), stejarul pufos(Quercus pubescens), frasinul European (Fraxinus excelsior), carpenul european (Carpinus betulus), ulmul comun (Ulmus laevis), arţarul sicomor (Acer pseudoplatanus), teiul comun (Tilia cordata), mesteacănul european (Betula pendula) şi fagul european (Fagus sylvatica).

Fauna Republicii Moldova este relativ bogată şi variată. În ţară vieţuiesc peste 15,5 mii specii de animale, inclusiv 461 specii de vertebrate şi peste 15.000 specii de nevertebrate. Dintre vertebrate se întîlnesc 70 specii de mamifere, 281 specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni şi 82 specii de peşti. Cele mai răspîndite specii native de mamifere sînt liliacul urecheat (Plecotus auritus), ariciul comun (Erinaceus europaeus), cîrtiţa europeană (Talpa europaea), chiţcanul comun (Sorex araneus), nictalul (Nyctalus noctula), veveriţa comună (Sciurus vulgaris), iepurele comun (Lepus europaeus), ţistarul european (Citellus citellus), ţistarul pătat(Citellus suslicus), şoarecele domestic (Mus musculus), şobolanul sur (Rattus norvegicus), şoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), şoarecele de cîmp (Apodemus flavicollis), vulpea comună (Vulpes vulpes), căprioara (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), bursucul (Meles meles), jderul de piatră (Martes foina), dihorele european (Mustela putorius) şi nevăstuica (Mustela nivalis).

În Republica Moldova există cinci rezervaţii ştiinţifice cu suprafaţa totală de 19,4 mii ha. Două rezervaţii forestiere – “Codrii” şi “Plaiul Fagului” – se află în centrul Moldovei; altele două – “Prutul de Jos” şi “Pădurea Domnească” – sînt amplasate în valea rîului Prut; a cincea rezervaţie – “Iagorlîc” din raionul Dubăsari – are ca scop protecţia şi studierea ecosistemului acvatic unic al rîului Nistru. 

Cultură

Cultura Republicii Moldova

Cultura Republicii Moldova prezintă o paletă largă de activităţi culturale: literatura, teatrul, muzica, artele plastice, arhitectura, cinematografia, radiodifuziunea şi televiziunea, arta fotografică, designul, circul, arta populară, arhivele şi bibliotecile, editarea de cărţi, cercetarea ştiinţifică, turismul cultural şi altele.

Arta interpretativă

Activitatea concertistică academică este asigurată de trei instituţii concertistice: Filarmonica Naţională ”Serghei Lunchevici” (2 săli de concert, orchestră simfonică, capelă corală, ansamblu de muzică populară); Sala cu Orgă (orchestră de cameră şi cor de cameră); Palatul Naţional (Organizaţia Concertistică şi de Impresariat „Moldova-concert”: formaţii artistice de muzică şi dansuri populare, de muzică uşoară) .

Teatre

Republica Moldova are un total de 22 instituţii de spectacol: 18 teatre dramatice, un teatru de operă şi balet, un teatru etno-folcloric şi 2 teatre de păpuşi. 17 teatre sînt situate în capitala ţării şi 5 – în alte localităţi. Cele mai importante teatre participă cu succes la festivaluri în străinătate, organizează festivaluri internaţionale acasă, întreprind turnee în Franţa, Italia, SUA, Rusia, Japonia, China, România, în alte ţări.

Artele plastice

Termenul „arte plastice” încetăţenit în Republica Moldova înglobează trei genuri: pictura (monumentală şi de şevalet), grafica (de şevalet, de carte, afiş, reclamă şi altele) şi sculptura (plastica „en ronde-bosse”, basorelieful, relieful înalt, relieful de perspectivă etc.). În ultimii ani, în Moldova şi-au făcut apariţia „instalaţiile”, „video-art”, „sculptura cinetică”, „grafica de calculator”, „body-art”, „performance” şi altele.

Arta populară este prezentată într-o varietate bogată de genuri, tipuri şi specii. Majoritatea dintre ele ţin de sfera „artelor decorative”: ceramică, covor popular, vestimentaţie tradiţională, prelucrarea pietrei şi a lemnului, obiecte confecţionate din piele, lozie, prelucrarea metalelor, jucării populare etc.

Săli de expoziţii: Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi”, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, galerii de expoziţii private.

Folclor

Folclorul în Republica Moldova are o puternică bază de origine daco-latină şi cuprinde un sistem de credinţe şi obiceiuri populare, concretizate în muzică şi dans, în poezia şi proza orală, mitologie, ritualuri, teatru popular etc. Acest patrimoniu cultural, în ansamblul manifestărilor sale, constituie un domeniu amplu, de o valoare deosebită, al artei naţionale, care nu numai a precedat formele ei culte, ci a şi continuat să se dezvolte în epoca modernă, asigurînd culturii profesioniste substanţa originalităţii ei etnice.

Patrimoniul cultural

În Republica Moldova s-a păstrat, fiind răspîndit în teritoriu, un important patrimoniu cultural de certă valoare: situri arheologice, case de locuit, conace, cetăţi, mănăstiri şi biserici, lucrări de artă monumentală, monumente şi instalaţii tehnice, ansambluri de construcţie – pieţe, străzi, cartiere, sate şi centre urbane sau zone etnografice cu arhitectură tradiţională.

Patrimoniul cultural mobil este deţinut de către 87 muzee din ţară, dintre care 5 muzee şi 7 filiale sînt subordonate direct Ministerului Culturii şi Turismului, iar 66 – organelor administraţiei publice locale. Fondurile acestora conţin circa 700.000 piese de patrimoniu ce ţin de istoria şi cultura naţională şi cea universală.

Patrimoniul arheologic al Republicii Moldova este bogat în opere de artă de o vechime considerabilă. Au fost depistate mostre de sculptură încă din perioada paleoliticului tîrziu. Ceramica culturii „Cucuteni-Tripolie” din perioada eneolitică este atestată în mai multe localităţi ale Republicii Moldova şi posedă valenţe artistice incontestabile, prezentînd o întreagă mitologie în imagini.

Cultura minorităţilor etnice

În Republica Moldova activează zeci de asociaţii etnoculturale. 18 minorităţi – ucraineni, ruşi, bulgari, găgăuzi, evrei, belaruşi, polonezi, germani, ţigani, greci, lituanieni, armeni, azeri, tătari, ciuvaşi, italieni, coreeni, uzbeci – dispun de asociaţii care activează sub formă de comunităţi, societăţi, uniuni, centre, fundaţii culturale etc.
În virtutea principiului egalităţii şi universalităţii legislaţiei culturale, minorităţile etnice au posibilitatea să-şi dezvolte cultura tradiţională, arta naţională. La Chişinău funcţionează Teatrul Dramatic Rus „A.P.Cehov”; la Ceadîr-Lunga (UTA Gagauzia) Teatrul Dramatic Găgăuz „Mihail Cekir”; la Taraclia – Teatrul Bulgarilor din Basarabia „Olimpii Panov”.

Turism

Deşi are o suprafaţă mică, Republica Moldova dispune de un considerabil potenţial turistic, reprezentat, întîi de toate, de aspectul geomorfologic al teritoriului – o neobişnuită diversitate de rezervaţii peisajistice sau landşafturi naturale şi monumente geologice unice, de valoare europeană şi mondială.

Formele prioritare ale turismului practicate în ultimul deceniu în Republica Moldova sînt turismul rural, vitivinicol, cultural, de sănătate şi frumuseţe.

Turismul rural

Comunităţile agricole şi pitoreştile noastre sate pot oferi diferite servicii turiştilor care doresc să se odihnească în sînul naturii:

– cazare în case tradiţionale de tip rural;
– posibilitatea de încadrare în activităţi şi preocupări rurale;
– familiarizarea cu folclorul, distracţiile şi tradiţiile locale;
– familiarizarea cu meşteşugurile practicate în localitatea dată, precum şi posibilitatea de participare a doritorilor la procesul meşteşugăritului;
– posibilitatea de procurare a produselor meşteşugăreşti.

Turismul vitivinicol

Podgoriile noastre, de asemenea, constituie un important obiectiv turistic din sectorul rural. De secole, în Moldova s-au format bogate tradiţii de cultivare a viţei-de-vie şi de producere a vinului. În prezent, în ţară funcţionează 142 fabrici de vinuri. 23 dintre acestea dispun de condiţii şi experienţă în ceea ce priveşte primirea vizitatorilor. Aici turiştii au posibilitatea de a lua cunoştinţă de tehnologia producerii vinurilor, de a urmări cum sînt îmbuteliate şi, desigur, de a gusta produsul finit. Prin calitatea lor, multe dintre vinurile produse în ţara noastră se bucură de o bună reputaţie pe plan internaţional.

Ca ţară vitivinicolă, Republica Moldova oferă şansa alegerii unor rute preferate, aşa încît turiştii pot vizita, după dorinţă, beciuri şi oraşe subterane, vinoteci, întreprinderi de prelucrare primară a vinului, de producere a şampaniei, divinului, heresului, balsamurilor etc. Fabricile de vinuri, în ansamblu, făcînd parte din ruta turistică “Drumul vinului în Republica Moldova”, prezintă o esenţială motivaţie de a ne vizita ţara. Ele constituie un mijloc de promovare a celui mai bun produs turistic autohton.

Turismul cultural

Republica Moldova dispune de un bogat patrimoniu cultural, care poate fi cu succes valorificat în turism. În total, au fost identificate 140 de monumente ale patrimoniului cultural, care pot fi incluse în circuitul turistic. Cele mai timpurii monumente sînt aşezările geto-dacice şi fortificaţiile romane. O diversitate de atracţii pentru turişti oferă vestigiile fortificaţiilor medievale, diverse complexe arheologice, în primul rînd, Orheiul Vechi, mănăstirile rupestre, conacele boiereşti şi casele ţărăneşti. Şi în capitala ţării există un număr impunător de monumente, exemple reprezentative ale arhitecturii locale din secolele XIX şi XX, capabile să trezească interesul turiştilor.

În Republica Moldova funcţionează 87 de muzee, ele avînd bogate colecţii de exponate. În plus, cele mai multe din acestea sînt amplasate în clădiri de o deosebită importanţă arhitecturală. În temei, muzeele sînt destinate unui contingent special de vizitatori, însă, cel puţin 20 dintre acestea, merită atenţia publicului larg. 

Un punct atractiv al produsului turistic naţional îl constituie varietatea culturilor din diverse zone ale ţării. Republica Moldova prezintă un amalgam de naţionalităţi şi culturi, deci, de tradiţii, limbi vorbite, folclor, bucătărie etc. În ţară există circa 880 de grupuri folclorice, o bună parte din ele reflectînd tradiţiile specifice regiunii şi originii lor. Merită a fi menţionat şi artizanatul naţional – atît ca valoare culturală, cît şi ca produs de meşteşugărit propus spre vînzare.

Turismul de sănătate

Staţiunile balneoclimaterice din Republica Moldova, ar putea deveni un substanţial produs turistic balneoclimateric de nivel internaţional, cu condiţia creării în jurul lor a unei infrastructuri adecvate.

Cele mai bune premise în acest sens le au:
“Bucuria-sind”, Vadul lui Vodă, “Codru”, Hîrjauca, Călăraşi şi, îndeosebi, “Nufărul alb”, Cahul.

Puncte atractive turistice din Republica Moldova

Monumente ale naturii: “Toltrele Prutului”, “O sută de movile”, Peştera “Emil Racoviţă”, Parcul Ţaul.

Rezervaţii: Pădurea din Domneasca, Codrii, Iagorlîc, Prutul de Jos, Plaiul Fagului.

Muzee: Casele-muzeu “Alexei Mateevici”, “Aleksandr Puşkin”, “Constantin Stamati”, “Igor Vieru”, Complexul Muzeal “Orheiul Vechi”, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, Muzeul Meşteşugurilor Populare, Muzeul Naţional Găgăuz “Dumitru Cara-Ciobanu”.

Conace: Conacul “Zamfir Ralli Arbore”, Castelul de vînătoare al lui Manuc Bei.

Mănăstiri şi biserici: Căpriana, Hîncu, Rudi, Saharna, Ţîpova, Curchi, Frumoasa, Cosăuţi, Japca. Biserica Adormirii Maicii Domnului din Căuşeni.

Vinării: Cricova, Mileştii Mici, Purcari, Cojuşna.

Puterea de Stat

Separaţia şi colaborarea puterilor 

În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei. 

Constituţia, Lege Supremă 

Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică. 

Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale 

(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional. 
(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conţinînd dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia. 

Unitatea poporului şi dreptul la identitate 

(1) Statul are ca fundament unitatea poporului Republicii Moldova. Republica

Moldova este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi. 
(2) Statul recunoaşte şi garantează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. 

Republica Moldova, stat neutru 

(1) Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă. 
(2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său.

Preşedinte

Statutul şi atribuţiile Preşedintelui 

Preşedintele Republicii Moldova, în calitatea sa de şef al statului, reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. În acest context, determinantul “şef al statului” desemnează persoana, care este chemată să reprezinte la cel mai înalt nivel statul, personificînd întreaga naţiune şi teritoriul ţării (articolul 77 din Constituţie).

Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat (articolul 78 alineatul (2) din Constituţie).

Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret. Este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur. Dacă şi în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate. Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament. Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică (articolul 78 din Constituţie).

Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituţională, iar candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale, cel tîrziu la 45 de zile după alegeri, jurămîntul (articolul 79 din Constituţie). 

Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului. Şeful statului îşi exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui poate fi prelungit prin lege organică, în caz de război sau catastrofă, însă nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive (articolul 80 din Constituţie).

Informaţie mai detaliată despre Preşedintele Republicii Moldova puteţi găsi la www.presedinte.md

Parlament

Republica Moldova este Republică Parlamentară. Preşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului se aleg după constituirea legală a Legislativului. Potrivit prevederilor Regulamentului Parlamentului, Preşedintele forului se alege pe durata mandatului prin vot secret al majorităţii deputaţilor aleşi, la propunerea fracţiunilor parlamentare. Vicepreşedinţii Parlamentului se aleg prin votul deschis a majorităţii deputaţilor aleşi, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, după consultarea fracţiunilor parlamentare. 

Organul de lucru al Parlamentului - Biroul Permanent - se formează ţinînd cont de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Legislativ. Din el fac parte din oficiu - Preşedintele Parlamentului şi vicepreşedinţii. Numărul de membri ai Biroului Permanent se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului.

Cele mai importante şi principiale documente se supun dezbaterilor în cadrul fracţiunilor parlamentare, acestea constituind, practic, factorii majori de decizie politică a Parlamentului. Aceste unităţi indispensabile ale Legislativului se constituie, potrivit Regulamentului Parlamentului, în termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului. Fiecare fracţiune se constituie din cel puţin cinci deputaţi, în scopul formării organelor de lucru şi organizării activităţii legislative, in baza de liste ale formaţiunilor politice.

Comisiile permanente sînt organe de lucru ale Parlamentului, care au un rol deosebit în pregătirea lucrărilor acestuia, precum şi în exercitarea funcţiilor parlamentare, în special a celei legislative şi a celei de control. Comisiile sunt specializate pe ramuri de activitate, fiind legate de diferite domenii ale responsabilităţilor guvernamentale. Ele se aleg pe întreaga durata a legislaturii. Comisiile permanente răspund în faţa Parlamentului şi îi sunt subordonate. Numărul comisiilor, denumirea, componenţa numerică şi nominală a fiecărei comisii se hotărăşte de Parlament, la propunerea Biroului permanent.

Pentru elaborarea unor acte legislative complexe, avizarea lor sau pentru alte scopuri, indicate în hotărîrea de înfiinţare, Parlamentul poate constitui comisii speciale şi comisii de anchetă. Biroul permanent propune Legislativului spre aprobare componenţa nominală a comisiei şi termenul în care va fi depus raportul acesteia. Comisia de anchetă poate fi constituită la cererea unei fracţiuni parlamentare sau a unui grup de cel puţin 5 la sută din numărul deputaţilor aleşi.

Informaţie mai detaliată despre Parlamentul Republicii Moldova puteţi găsi la www.parlament.md

Guvern

Informaţie detaliată despre Guvernul Republicii Moldova puteţi găsi la www.gov.md

 

Catalog de resurse

Pagina Oficială a Preşedintelui Republicii Moldova (www.presedinte.md)

Pagina Oficială a Parlamentului Republicii Moldova (www.parlament.md)

Pagina Oficială a Guvernului Republicii Moldova (www.gov.md

Pagina Oficială a Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (www.chamber.md)

Pagina Oficială a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (www.asm.md

Turismul în Republica Moldova (www.turism.md

Moldovan Investment and Export Promotion Organisation (www.miepo.md)    

Legislaţia Republicii Moldova (lex.justice.md)  

Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova (www.statistica.md

Agenţia Naţională de Stat Moldpres (www.moldpres.md)

Organizaţia Naţiunilor Unite în Moldova (www.un.md

Programul Naţiunilor Unite de Dezvoltare în Moldova (www.undp.md

Oficiul Băncii Mondiale în Moldova (www.worldbank.org.md

Oficiul Fondului Monetar Internaţional în Moldova (www.imf.md)

Misiunea OSCE în Moldova (www.osce.org/moldova

Centrul pentru drepturile omului din Moldova (www.ombudsman.md

Sursa: www.moldova.md