Romania
Organizarea statală şi cadrul legislativ
Drepturi şi obligaţii fundamentale
Gestionarea imigraţiei în România - instituţii şi politici de integrare
ROMÂNIA Este stat membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007
Situare: in Europa de sud-est
Fusul orar: Europa de Est (GMT + 2 ore)
Limba oficială: limba romană
Forma de guvernământ: republică
Unitate monetară: leu
Populaţia în anul 2008: 21.524.02 locuitori
Clima: temperat-continentală cu patru anotimpuri
Imnul naţional: Deşteaptă-te romane!
Drapelul României este tricolor: culorile sunt aşezate vertical, in ordinea următoare, incepand de la lance: albastru, galben, roşu
Unităţi administrativ-teritoriale: 41 de judeţe plus Municipiul Bucureşti. Judeţele sunt subdivizate in oraşe şi comune. Comunele sunt localităţi rurale.
Cele mai mari oraşe după numărul de locuitori: Bucureşti (capitală), Timişoara, Cluj-Napoca,
Iaşi, Constanţa, Craiova, Galaţi, Braşov, Ploieşti, Brăila
Principalul grup etnic este reprezentat de romani, cu un procent de 89,5 % din totalul populaţiei, urmat de maghiari, cu un procent de 6,6% din populaţie. Conform datelor recensămantului din 2002, in Romania trăiesc 535.250 de Romi. Alte comunităţi importante sunt cele ale germanilor, ucrainienilor, lipovenilor, turcilor, tătarilor, sarbilor, slovacilor, bulgarilor, croaţilor, grecilor, rutenilor, evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor şi armenilor.
Limba oficială a ţării este romana, de origine latină, cu un număr important de cuvinte şi expresii slave. In localităţile unde o anumită minoritate etnică reprezintă mai mult de 20% din populaţie, limba respectivei minorităţi poate fi utilizată in administraţia publică şi in sistemul judiciar. Principalele limbi străine predate in şcolile din Romania sunt engleza, franceza şi germana.
Viaţa religioasă in Romania se desfăşoară conform principiului libertăţii credinţelor religioase.
Romania este un stat laic, in care se respectă principiul de secularitate prin care autorităţile publice sunt obligate la manifestarea neutralităţii faţă de asociaţiile şi cultele religioase. Conform recensămantului din 2002, cea mai mare parte a populaţiei Romaniei s-a declarat ca fiind de confesiune creştin ortodoxă (86,7 %), romano-catolică (4,7 %), protestanţă (3,7 %), penticostală (1,5 %) şi greco-catolică (0,9 %). De asemenea, 6.179 de persoane de religie mozaică, 21.349 de atei sau persoane fără religie şi 11.734 de persoane care nu şi-au declarat religia. In Dobrogea există şi o minoritate musulmană compusă mai ales din turci şi tătari.
România este o republică democratică, stat de drept, in care respectarea Constituţiei şi a celorlalte acte normative este obligatorie, atat pentru cetăţeni, cat şi pentru restul persoanelor care se află pe teritoriul său.
În Romania funcţionează principiul separării puterilor in stat – legislativă, executivă şi judecătorească; puterea legislativă – Parlamentul – reprezintă autoritatea care elaborează şi adoptă legile. Totodată, ca şi stat-membru al Uniunii Europene, Romania transpune in legislaţia internă regulamentele şi directivele comunitare.
|
Ca şi cetăţean al unui stat terţ având un drept de şedere în România, ar trebui să consultaţi: • O.U.G. nr.194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România; |
Prevederile constituţionale, prin interpretarea in concordanţă cu pactele internaţionale privind drepturile omului sunt considerate nerestrictive in funcţie de criteriul cetăţeniei, ele aplicandu-se şi in favoarea dumneavoastră.În calitate de cetăţean străin aflat legal pe teritoriul Romaniei, beneficiaţi de drepturi şi libertăţi fundamentale, dar aveţi in acelaşi timp cateva obligaţii deosebit de importante.
Constituţia Romaniei face referire la caracterul democratic şi social al statului, stabilind totodată că demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme care sunt garantate in această ţară.
Prin urmare şi dumneavoastră, ca cetăţean străin, vă sunt acordate anumite drepturi fundamentale (constituţionale) inalienabile. Vi se recunosc, fără nici o ingrădire: dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică (acesta este şi rămane unul dintre drepturile fundamentale ale cetăţeanului, dar şi cel mai important drept natural al omului; in Romania, pedeapsa cu moartea este interzisă şi nici o persoană nu poate fi supusă torturii sau unei pedepse inumane ori degradante), dreptul la libertate individuală şi la siguranţa persoanei, dreptul la apărare, dreptul la secretul corespondenţei, dreptul la ocrotirea sănătăţii, libertatea conştiinţei şi libertatea de exprimare, dreptul la unmediu sănătos, etc.
În exercitarea anumitor drepturi trebuie să luaţi in considerare şi anumite aspecte importante precum: aveţi dreptul fundamental la viaţă intimă, familială şi privată, cu condiţia să nu incălcaţi drepturile şi libertăţile celorlalţi, ordinea publică sau bunele moravuri; totodată, ca cetăţean străin aveţi dreptul la muncă, insă cu aplicarea prevederilor legale privind autorizaţia de muncă. De asemenea, in anumite condiţii, puteţi beneficia de libertatea intrunirilor, de dreptul la asociere, la invăţătură etc.
În calitate de cetăţean străin, nu puteţi exercita acele drepturi exclusiv politice – respectiv dreptul de vot sau dreptul de a fi ales.
Potrivit Constituţiei, obligaţiile dumneavoastră fundamentale sunt reprezentate de plata contribuţiilor financiare (taxe şi impozite) şi de exercitarea drepturilor şi a libertăţilor cu bună-credinţă, fără a incălca drepturile şi libertăţile altora.
Desigur, ca membru al comunităţii aveţi drepturi specifice situaţiei dumneavoastră, dar şi alte obligaţii, precum respectarea ordinii şi liniştii publice, a bunelor moravuri şi, in special, respectarea legislaţiei in vigoare, pe intreaga perioadă in care vă aflaţi pe teritoriul României.
Toate prevederile constituţionale privind drepturile şi libertăţile fundamentale recunoscute in Romania sunt interpretate şi aplicate in concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Romania este parte iar, in cazul in care există neconcordanţe intre pactele sau tratatele privitoare la drepturile internaţionale şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului in care legislaţia internă cuprinde dispoziţii mai favorabile.
|
Gestionarea imigraţiei în România – Instituţii şi politici de integrare |
În România, responsabilitatea pentru gestionarea migraţiei este impărţită intre un număr consistent de instituţii de la nivel central (structuri guvernamentale) şi de la nivel local (autorităţi ale administraţiei publice locale şi servicii descentralizate). Acestea colaborează atat intre ele, cat şi cu organisme similare din alte state, cu organizaţii internaţionale şi cu societatea civilă.
În concordanţă cu politicile Uniunii Europene, dar şi cu priorităţile sale la nivel naţional, statul roman a adoptat o Strategie Naţională privind Imigraţia şi un Plan de acţiune pentru implementarea acesteia. In acelaşi timp, prin acorduri bilaterale incheiate cu alte state, anumite prevederi individualizează şi diferenţiază măsurile pe care Romania le pune in aplicare pentru resortisanţii ţărilor respective.
Preocuparea statului roman faţă de străinii cu drept de şedere in Romania sau care vor să dobandească acest drept este tradusă in servicii directe (la ghişeu), cursuri gratuite şi programe de integrare socială şi culturală, dar şi prin acces liber, contra cost sau conform legislaţiei – la educaţie şi alte servicii publice (medicale, sociale, financiare).
Vize de intrare şi şedere în România
Pentru a putea intra în România aveţi nevoie de:
- paşaport sau alt document de trecere a frontierei acceptat de statul roman
- viză, permis de şedere sau carte de rezident (dacă este cazul)
- garanţii: documente care atestă mijloacele materiale de intreţinere (bani, vouchere, etc.) sau biletul de transport care atestă tranzitarea sau părăsirea ţării la sfarşitul valabilităţii vizei (dacă este cazul)
Majoritatea persoanelor provenite din ţări terţe au nevoie de o viză pentru a putea intra pe teritoriul Romaniei, insă există şi excepţii pentru cetăţenii anumitor ţări care au semnate acorduri in acest sens cu România.
|
Nu aveţi nevoie de viză dacă: - aveţi un permis de şedere in UE/SEE ca membru de familie al unui cetăţean UE/SEE - aveţi un permis de şedere permanentă într-un stat UE/SEE - aveţi o viză Schengen valabilă, caz in care puteţi tranzita Romania pentru maxim 5 zile. |
Vizele pentru cetăţenii Republicii Moldova
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, cetăţenii Republicii Moldova pot călători în România doar dacă deţin o viză valabilă, eliberată de misiunile diplomatice ale României în străinătate. De asemenea, cetăţenii posesori ai unei vize Schengen de scurtă sau lungă şedere sau a unui permis de şedere eliberat de un stat al Uniunii Europene, pot tranzita teritoriul României pentru o perioadă de până la cinci zile, fără obligaţia deţinerii unei vize române.
Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor Republicii Moldova şi a străinilor cu statut legal în această ţară, Ambasada României la Chişinău a inaugurat, la 20 decembrie 2007, Secţia de vize.
Tipuri de vize
|
Vize de lungă şedere |
Viza de lungă şedere se acordă străinilor la cerere, pentru o perioadă de 90 zile, cu una sau mai multe călătorii. Permite străinilor intraţi pe teritoriul României să solicite prelungirea dreptului de şedere temporară şi să obţină un permis de şedere.
|
Toată documentaţia justificativă a scopului călătoriei in România trebuie prezentată in original + fotocopie (xerox). |
Documente obligatorii necesare tuturor categoriilor de vize de lungă şedere:
- formularul de cerere completat integral (cu majuscule) şi semnat în faţa funcţionarului de la ghişeu;
- paşaport valabil, în original şi copie. Valabilitatea documentului de călătorie trebuie să depăşească valabilitatea vizei solicitate cu cel puţin trei luni;
- fotografie recentă tip paşaport (3,5 cm x 4,5 cm) color, realizată din faţă, pe un fundal luminos, fiind vizibile toate caracteristicile feţei;
- asigurare medicală (30.000 euro), valabilă pentru toată durata vizei (excepţie categoria D/VF pentru membrii de familie ai cetăţenilor UE);
- certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică (excepţie categoria D/VF pentru membrii de familie ai cetăţenilor UE);
- dovada mijloacelor de întreţinere se face prin: card bancar internaţional personal al solicitantului de viză (original şi copie) şi extrasul de la bancomat sau extrasul contului bancar din care să rezulte suma deţinută de titular; nu se acceptă certificate bancare şi bani în numerar.
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.
Documente specifice necesare diferitelor categorii de vize de lungă şedere
Activităţi economice (D/AE)
Se acordă străinilor care urmează să desfăşoare activităţi economice în mod independent sau în cadrul unor asociaţii familiale, în conformitate cu Legea privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice şi care prezintă:
- dovada îndeplinirii condiţiilor referitoare la atestarea pregătirii profesionale, prevăzute de legea privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice;
Activităţi profesionale (D/AP)
Se acordă străinilor care urmează să desfăşoare aceste activităţi în conformitate cu legile speciale care reglementează condiţiile de exercitare a profesiilor respective şi care fac:
- dovada îndeplinirii condiţiilor legale de exercitare a profesiilor respective (original şi fotocopie);
- dovada faptului că în ţara de origine practică o profesie similară cu cea pe care intenţionează să o desfăşoare în România (original şi fotocopie);
Activităţi comerciale (D/AC)
Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului Agenţiei Române pentru Investiţii Străine, străinilor care sunt acţionari ori asociaţi, cu atribuţii de conducere sau de administrare, ai unor societăţi comerciale, persoane juridice române:
- avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine; (original+fotocopie);
|
Avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine este valabil 6 luni de la data emiterii şi are drept scop constatarea îndeplinirii condiţiilor tehnice şi de utilitate economică a activităţii ce urmează a fi desfăşurată de către străin. |
Avizul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine se acordă străinilor (acţionari ori asociaţi, cu atribuţii de conducere sau de administrare, ai unor societăţi comerciale, persoane juridice române) care îndeplinesc următoarele condiţii:
a. existenţa unui plan de afaceri care să cuprindă date referitoare la natura, amplasarea, durata activităţii avute în vedere, nevoile estimate de forţă de muncă, precum şi proiecţia activităţii financiare pe perioada amortizării investiţiei;
b. fac dovada, printr-un extras de cont eliberat de o bancă din România, pe numele persoanei fizice cetăţean străin, solicitant al avizului, că dispun de fondurile necesare desfăşurării activităţii, în valoare de cel puţin 100.000 euro, în cazul în care sunt acţionari într-o societate pe acţiuni, şi 70.000 euro, în cazul în care sunt asociaţi într-o societate cu răspundere limitată;
c. investiţia pe care o va realiza societatea în viitor, potrivit planului de afaceri prevăzut la lit. a), să presupună aporturi de capital sau tehnologie în valoare minimă de 100.000 euro pentru o societate pe acţiuni sau de 70.000 euro pentru o societate cu răspundere limitată;
d. alternativ la investiţia prevăzută la lit. c) poate fi crearea a minimum 10 locuri de muncă pentru o societate cu răspundere limitată şi minimum 15 locuri pentru o societate pe acţiuni.
- În cazul societăţilor cu doi sau mai mulţi asociaţi ori acţionari, care solicită acordarea avizului, condiţiile mentionate mai sus vor trebui analizate pentru fiecare solicitant în mod separat, valoarea investiţiei pe care societatea urmează să o realizeze sau numărul locurilor de muncă ce urmează a fi create majorându-se în mod corespunzător, în funcţie de numărul solicitanţilor de aviz.
- Străinii care au mai obţinut anterior un aviz din partea Agenţiei Române pentru Investiţii Străine pot solicita eliberarea unui alt aviz numai în condiţiile în care dovedesc imposibilitatea obiectivă de realizare a planului de afaceri anterior.
Angajare în muncă (D/AM)
Se acordă străinilor pe baza autorizaţiei de muncă eliberate de Oficiul Român pentru Imigrări, prezentând:
- autorizaţia de muncă (original+fotocopie);
- dovada mijloacelor de întreţinere la nivelul salariului minim garantat în plată pentru întreaga perioadă înscrisă în viză (original+fotocopie);
|
Străinul poate solicita viza de lungă şedere pentru angajare în muncă în termen de 30 de zile de la eliberarea autorizaţiei. Viza se aprobă de Centrul Naţional de Vize. |
- Autorizaţia de muncă se eliberează, la solicitarea angajatorului, dacă se constată îndeplinirea următoarelor condiţii:
- angajatorul face dovada faptului că desfăşoară o activitate legală în România, că nu are datorii şi că a făcut o selecţie legală, cu prezentarea dovezilor care să ateste acestea, potrivit prevederilor legislaţiei speciale privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României;
- străinul îndeplineşte condiţiile speciale de pregătire profesională, experienţă în activitate şi autorizare, este apt din punct de vedere medical să desfăşoare activitatea respectivă, nu are antecedente penale, se încadrează în contingentul anual aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor legislaţiei speciale privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, precum şi a celor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), f), g) şi h), art. 8 alin. (1) lit. b) - d), art. 27 alin. (2) lit. c) şi e) din OUG 194/2002 modificată si completată.
- Autorizaţia de muncă nu se acordă străinilor care în ultimii 2 ani au avut un drept de şedere pentru desfăşurarea de activităţi comerciale şi nu au respectat planul de afaceri prevăzut la art. 43 alin. (2) lit. a).
- Oficiul Român pentru Imigrări emite autorizaţia în termen de 30 de zile de la data primirii solicitării din partea angajatorului. În cazurile în care pentru constatarea îndeplinirii condiţiilor de obţinere a autorizaţiei sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluţionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.
Studii (D/SD)
Poate fi acordată, la cerere, străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în calitate de student sau care participă la un program de schimb de elevi, prezentând:
a) în cazul studenţilor:
- dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, din care să rezulte că va urma o formă de învăţământ de zi; (original+fotocopie)
- dovada achitării taxei de studii pentru cel puţin un an de studii; (original+fotocopie)
- dovada mijloacelor de întreţinere, în cuantum de cel puţin salariul minim net pe ţară lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
- încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor; (original+fotocopie)
b) în cazul străinilor care participă la un program de schimb de elevi:
- dovada de acceptare la studii eliberată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, din care să rezulte că va urma o formă de învăţământ de zi; (original+fotocopie)
- dovada de participare într-un program de schimb de elevi, realizat de o organizaţie constituită în condiţiile legii şi recunoscută pentru acest scop; (original+fotocopie)
- dovada din partea organizaţiei care realizează schimbul de elevi, din care să rezulte că aceasta va asigura mijloacele de întreţinere şi eventualele costuri privind îndepărtarea; (original+fotocopie)
- dovada privind asigurarea cazării la o familie selectată de către organizaţia care realizează schimbul de elevi şi care deţine un spaţiu de locuit considerat normal pentru o familie din România; (original+fotocopie)
- încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea în scop de studii pe teritoriul României, dacă străinul este minor (original+fotocopie).
- Calitatea de student o au străinii acceptaţi la studii de către o instituţie de învăţământ de stat sau particulară, acreditată potrivit legii, inclusiv pentru participarea la cursuri de doctorat.
- Străinii care participă la un program de schimb de elevi trebuie să aibă vârsta cuprinsă, de regulă, între 7 şi 19 ani.
- Străinii bursieri ai statului român, precum şi cei de origine română nu sunt obligaţi să prezinte dovada mijloacelor de întreţinere.
- Viza se acordă şi străinilor acceptaţi la studii în baza documentelor internaţionale la care România este parte.
Reîntregirea familiei (D/VF)
I. Sponsorul posesor al unui permis de şedere temporară valabil un an, al unui permis de şedere permanentă sau beneficiar al statutului de refugiat ori al protecţiei subsidiare poate solicita reîntregirea familiei pentru:
1. soţ/soţie;
2. copiii minori necăsătoriţi ai sponsorului sau ai soţului/soţiei, inclusiv cei adoptaţi şi care se află în întreţinerea efectivă a sponsorului sau a soţului/soţiei;
|
Excepţie: Străinii titulari ai unui drept de şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică, pot solicita reîntregirea familiei, chiar dacă valabilitatea permisului de şedere este mai mică de un an. |
II. Oficiul Român pentru Imigrări poate aproba, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, reîntregirea familiei şi pentru următoarele categorii:
a.rudele de gradul I în linie ascendentă ale sponsorului sau ale sotului /sotiei, in cazul in care nu se pot întreţine singure şi nu se bucură de un sprijin familial adecvat în ţara de origine;
b.copiii adulţi necăsătoriţi ai sponsorului sau ai soţului/soţiei, în cazul în care aceştia nu se pot întreţine singuri din motive medicale.
c. rudele de gradul I în linie ascendentă sau tutorele legal al minorului neînsoţit beneficiar al statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare
d. orice altă rudă a acestuia (atunci când tutorele legal sau rudele de gradul I în line ascendentă nu există sau nu pot fi identificate)
e. soţul/soţia şi copiii minori necăsătoriţi ai străinilor titulari ai unui drept de şedere în scop de studii, cu condiţia ca data încheierii căsătoriei să fie anterioară obţinerii dreptului de şedere.
f. soţul/soţia străinului beneficiar al statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare, numai dacă data la care a fost încheiată căsătoria este anterioară obţinerii uneia dintre aceste forme de protecţie.
|
Aprobarea cererii de reîntregire a familiei va fi comunicată în scris solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesaţi, care o prezintă la misiunea diplomatică sau la oficiul consular odată cu cererea de acordare a vizei române. |
Cum se obţine comunicarea Oficiului Român pentru Imigrări (comunicarea O.R.I.)?
A. Cererea-tip se depune la formaţiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări pe a cărei rază solicitantul locuieşte în mod legal şi va fi însoţită de următoarele documente:
- certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii de rudenie;
- declaraţia solicitantului, în formă autentică, din care să reiasă că membrii de familie vor locui împreună cu acesta;
- copia documentului care atestă dreptul de şedere pe teritoriul României;
- dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit;
- dovada mijloacelor de întreţinere;
- asigurarea medicală a solicitantului.
În cazul în care există dubii cu privire la legătura de rudenie, Oficiul Român pentru Imigrări poate solicita şi alte dovezi pentru stabilirea acesteia.
B. Cererea se aprobă în cazul îndeplinirii următoarelor condiţii:
- să nu existe o stare de bigamie sau de poligamie;
- solicitantul să deţină un spaţiu de locuit considerat normal pentru o familie similară din România;
- solicitantul să posede mijloace de întreţinere, pe lângă cele necesare pentru propria întreţinere potrivit legii, în cuantum corespunzător salariului minim net pe economie pentru fiecare membru de familie.
|
Pentru beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecţiei subsidiare, care solicită reîntregirea familiei, nu este obligatorie prezentarea următoarelor documente: - dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit; - dovada mijloacelor de întreţinere; - asigurarea medicală a solicitantului şi nici îndeplinirea condiţiilor prevăzute la pct. B, lit. b,c. |
Cererea va fi soluţionată în termen de maximum 3 luni de la data depunerii. În cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate străinului în scris.
III. Pot solicita viză pentru reîntregirea familiei şi următoarele categorii de persoane:
- străinii căsătoriţi cu cetăţeni români;
- străinii necăsătoriţi care convieţuiesc cu cetăţeni români necăsătoriţi, dacă au cel puţin un copil împreună, denumiţi în continuare parteneri;
- copiii cetăţeanului român, ai soţului/soţiei sau ai partenerului, inclusiv cei adoptaţi, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întreţinerea cetăţeanului român, a soţului/soţiei sau a partenerului;
- rudele de gradul I în linie ascendentă ale cetăţeanului român sau ale soţului/soţiei acestuia.
Activităţi umanitare sau religioase (D/RU)
Se acordă străinilor, la cerere, de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din ţara în care aceştia îşi au reşedinţa sau domiciliul, în situaţia prezentării următoarelor documente:
a. avizul Ministerului Culturii şi Cultelor ori, după caz, al Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea şi sprijinirea activităţilor umanitare din cadrul Ministerului Sănătăţii; (original+fotocopie)
b. dovada calităţii de reprezentant al unei organizaţii religioase legal înfiinţate în România sau al unei organizaţii umanitare; (original+fotocopie)
c. dovada spaţiului de locuit şi a mijloacelor de întreţinere, la nivelul a trei salarii medii pe economia naţională; (original+fotocopie)
d. dovada asigurării medicale şi că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică; (original+fotocopie)
e. certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de origine a străinului.
Activităţi de cercetare ştiinţifică (D/CS)
Se acordă străinilor în baza avizului Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi al Oficiului Român pentru Imigrări.
Documente necesare:
- acordul de primire avizat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică; (original+fotocopie);
- certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din ţara de domiciliu sau de reşedinţă;
- asigurarea medicală valabilă pe perioada valabilităţii vizei. (original+fotocopie);
Avizul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică - se eliberează la solicitarea unităţilor şi instituţiilor de cercetare-dezvoltare, cu îndeplinirea următoarelor condiţii:
- unităţile de cercetare-dezvoltare să fie atestate în condiţiile legii;
- să existe un acord de primire între unităţile prevăzute la lit. a) şi cercetătorul care a fost acceptat să desfăşoare activităţi în cadrul unui proiect de cercetare ştiinţifică. Forma şi condiţiile în care se încheie acordul de primire vor fi stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului.
Alte scopuri (D/AS)
Se acordă, la cerere, următoarelor categorii de străini:
I. persoanelor detaşate de către:
a. o companie străină cu sediul pe teritoriul unui stat membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului la o reprezentanţă, sucursală ori filială a sa, aflată pe teritoriul României, sau la o societate comercială, persoană juridică română, al cărei asociat/acţionar este compania străină, cu acelaşi obiect de activitate, dacă fac dovada că nu sunt în raporturi de muncă cu o altă persoană juridică română;
b. un angajator cu sediul în străinătate la o persoană juridică din România, în baza unui contract comercial de prestări de servicii încheiat între cele două părţi;
Solicitanţii vor trebui să prezinte în original şi fotocopie contractul de prestări servicii înregistrat la administraţia financiară competentă teritorial.
II. persoanele al căror acces pe piaţa muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state;
III. persoanelor desemnate ca administratori ai unei societăţi comerciale, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
a. au calitatea de administrator;
b. la data solicitării nu sunt asociaţi sau acţionari la societatea comercială în cauză sau la altă persoană juridică română şi nu au avut aceste calităţi în ultimii doi ani;
c. la societatea comercială în cauză nu mai există un alt străin care a obţinut un drept de şedere în acest scop;
d. societatea comercială în cauză a realizat un aport de capital sau transfer de tehnologie de cel puţin 50.000 euro;
IV. persoanelor care solicită intrarea pe teritoriul României în scopul formării profesionale neremunerate în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat ori în cadrul unui furnizor de formare profesională acreditat, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
a. au încheiat un contract de formare pentru participarea neremunerată la o formă de pregătire în cadrul unei întreprinderi din sectorul public sau privat ori în cadrul unui furnizor de pregătire profesională acreditat;
b. dispun de mijloace de întreţinere în cuantum de cel puţin salariul mediu net pe economie lunar pentru întreaga perioadă înscrisă în viză;
c. au încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor;
V. persoanelor care desfăşoară activităţi în cadrul unor programe de voluntariat, dacă fac dovada că îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:
a. au încheiat un contract de voluntariat cu o persoană juridică de drept public sau privat fără scop lucrativ, denumită în continuare organizaţie-gazdă, în cuprinsul căruia se face menţiune cu privire la activitatea pe care urmează să o desfăşoare, condiţiile în care sunt supravegheaţi în îndeplinirea sarcinilor, precum şi la orele de lucru;
b. organizaţia-gazdă asigură cazarea, mijloacele de întreţinere şi asigurarea medicală pentru întreaga perioadă de valabilitate a vizei, precum şi eventualele costuri privind îndepărtarea;
c. îndeplinesc condiţia de vârstă (peste 14 ani inclusiv);
d. au încuviinţarea părinţilor sau a tutorelui cu privire la şederea pe teritoriul României în acest scop, dacă străinul este minor;
VI. persoanelor care urmează tratament medical de lungă durată, în cadrul instituţiilor medicale publice sau private, dacă:
a. prezintă scrisoare de acceptare din partea instituţiilor respective, în care să fie precizate diagnosticul şi durata tratamentului.
Această viză poate fi acordată şi pentru un eventual însoţitor, care asistă străinul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menţionat expres în scrisoarea de acceptare.
VII. persoanelor care desfăşoară alte activităţi ce nu contravin legilor române, dacă îşi justifică prezenţa pe teritoriul României.
|
Vize de scurta şedere |
Viza de scurtă şedere permite titularului intrarea şi libera circulaţie în România pentru o perioadă care să nu depăşească 90 de zile în decurs de şase luni de la data primei intrări.
|
Toată documentaţia justificativă a scopului călătoriei in România trebuie prezentată in original + fotocopie (xerox). |
I. Documente obligatorii necesare tuturor categoriilor de vize de scurtă şedere:
- formularul de cerere completat integral, cu majuscule şi semnat în faţa funcţionarului de la ghişeu;
- paşaport valabil, în original şi copie. Valabilitatea documentului de călătorie trebuie să depaşească valabilitatea vizei solicitate cu cel puţin trei luni;
- fotografie recentă tip paşaport (3,5 cm x 4,5 cm) color, realizată din faţă, pe un fundal luminos, fiind vizibile toate caracteristicile feţei;
- bilet de călătorie/rezervare valabil/ă până la destinaţie sau permisul de conducere, cartea verde şi documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;
- asigurare medicală (30.000 euro), valabilă pentru toată durata călătoriei;
- dovada asigurării condiţiilor de cazare (rezervare la o unitate de cazare, act de proprietate sau de închiriere a unei locuinţe în România pe numele solicitantului, dacă persoana/instituţia/societatea nu asigură cazarea);
- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă ;
- dovada mijloacelor de întreţinere se face prin: card bancar internaţional personal al solicitantului de viză (original şi copie) şi extrasul de la bancomat sau extrasul contului bancar (emis cu cel mult 2 zile inaintea solicitarii vizei) din care să rezulte suma deţinută de titular; nu se acceptă certificate bancare şi bani în numerar.
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare
|
Invitațiile notariale utilizate, indiferent dacă s-a obținut sau nu viza, nu mai pot fi folosite pentru o nouă solicitare de viză!!! |
II. Documente solicitate pentru a justifica scopul călătoriei
Misiune (C/M) (art. 36, alin. 1, lit. a din OUG 194/2002)
- notă verbală sau scrisoare oficială adresată misiunii diplomatice din partea guvernului sau a altor altor autorităţi ale Republicii Moldova, ori din partea unor Organizaţii Internaţionale prin care se atestă statutul oficial al solicitantului, scopul şi durata oficială a călătoriei.
Turism (C/TU) (art. 36, alin. 1, lit. b din OUG 194/2002)
- voucher sau rezervare fermă la o unitate de cazare turistică din România şi itinerarul călătoriei;
- ordin de plată;
- factură proformă;
- contractul turistic (dintre solicitant şi agenţia de turism din Republica Moldova);
- carnet de muncă şi adeverinţă de concediu de la locul de muncă al solicitantului;
- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;
- în situaţia în care solicitarea de viză se depune de către un reprezentant al societăţii de turism, acestuia i se va solicita o delegaţie (procură) din partea societăţii (doar pentru grupurile organizate);
- societăţile de turism trebuie să parcurgă etapele necesare în vederea acreditării de către secţia consulară;
- secţia consulară işi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare
Vizită la rudele apropiate (C/VV) (cetăţeni ai Republicii Moldova care rezidă în mod legal pe teritoriul statelor membre - art. 4, alin. 1, lit. k – Acord CE-Moldova )
- o invitaţie scrisă din partea gazdei (autentificată) ce trebuie să conţină, pentru persoana invitată: numele şi prenumele, data şi locul naşterii, sexul, cetăţenia, numărul paşaportului, perioada şi scopul călătoriei, numărul intrărilor şi, dacă este cazul, numele soţului/soţiei şi copiilor care însoţesc persoana invitată, iar pentru persoana care invită: numele, prenumele şi adresa;
- invitaţia trebuie să conţină declaraţia gazdei (persoana vizitată), din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseşte România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză, precum şi, atunci când persoana vizitată se obligă, mijloacele de întreţinere şi cazarea străinului;
- copie după permisul de rezidenţă valabil;
|
EXCEPŢIE: In situaţia vizitelor rudelor apropiate, în sensul art. 4, alin 1, lit. k – Acord CE-Moldova, la elevii/studenţii MINORI aflaţi la studii în România în mod legal (dovada statutului legal se face prin copia legalizată a cărţii sau a permisului de rezidenţă/şedere), nu este necesară invitaţia din partea gazdei. Persoanele invitate trebuie să prezinte dovezi privind calitatea de elev/student a persoanei vizitate (adeverinţă din partea unităţii de învăţământ); |
- documente doveditoare ale legăturii de rudenie (cel puţin documentul de bază trebuie prezentat în original sau copie legalizată);
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.
Vizită (C/VV) (la cetăţeni români sau străini posesori ai unui permis de şedere valabil pe teritoriul României, cu care nu există legătură de rudenie - art.36, ali.1,lit.c, OUG 194/2002)
- o invitaţie scrisă din partea gazdei (autentificată) ce trebuie să conţină, pentru persoana invitată: numele şi prenumele, data şi locul naşterii, sexul, cetăţenia, numărul paşaportului, perioada şi scopul călătoriei, numărul intrărilor şi, dacă este cazul, numele soţului/soţiei şi copiilor care însoţesc persoana invitată, iar pentru persoana care invită: numele, prenumele şi adresa;
- invitaţia trebuie să conţină declaraţia gazdei (persoana vizitată), din care să rezulte că aceasta va asigura costurile privind îndepărtarea, în cazul în care străinul invitat nu părăseşte România până la data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză, precum şi, atunci când persoana vizitată se obligă, mijloacele de întreţinere şi cazarea străinului;
- documente doveditoare ale statutului de rezident legal pe teritoriul României al persoanei care invită;
- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă.
- copia cărţii de identitate/permis de sedere a persoanei care face invitaţia.
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.
Afaceri (C/A) (cetăţeni ai Republicii Moldova sau rezidenţi legali care sunt asociaţi sau administratori ai unor societăţi comerciale româneşti) - art.36, ali.1, lit.d, OUG 194/2002)
- actul constitutiv al societăţii din care să rezulte calitatea de asociat/administrator a cetăţeanului Republicii Moldova;
- certificatul de înregistrare a societăţii;
- documente recente care să ateste faptul că societatea comercială este activă (certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului/factură recentă/extras de cont recent etc.);
- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.
Afaceri (C/A) (cetăţeni ai Republicii Moldova sau rezidenţi legali care nu sunt asociaţi sau administratori ai unor societăţi comerciale româneşti – art. 4, alin.1, lit c, Acord CE- Moldova )
- o invitaţie scrisă din partea unei persoane juridice sau societăţi-gazdă, sau din partea unei organizaţii, birou sau filială a unei astfel de persoane juridice sau companii, a unor autorităţi locale sau naţionale ale statelor membre sau a comitetelor de organizare a tîrgurilor şi expoziţiilor industriale, a conferinţelor şi simpozioanelor organizate pe teritoriile statelor membre, aprobate de Camera de Stat pentru Înregistrare a Republicii Moldova;
- certificatul de înregistrare al societăţii comerciale din România;
- documente recente care să ateste faptul că societatea comercială este activă (certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului/factură recentă/extras de cont recent etc.);
- confirmarea deplasării din partea societăţii comerciale din Republica Moldova;
- certificat de înregistrare a societăţii comerciale din Republica Moldova;
- documente recente care să ateste faptul că societatea comercială este activă;
- licenţa de funcţionare a acesteia;
- contractul de colaborare între cele două societăţi;
- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 50 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă;
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.
Transport (C/TR) (pentru străinii care călătoresc în România în scopul desfăşurării unor activităţi profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane, angajaţi ai unei societăţi membră AITA - art. 4, alin. 1, lit. d din Acordul CE-Moldova )
- o solicitare scrisă din partea asociaţiei naţionale a transportatorilor din Republica Moldova care prestează servicii de transport rutier internaţional (AITA), care să menţioneze scopul, durata, frecvenţa si itinerariul călătoriilor;
- legitimatia de şofer profesionist;
Transport (C/TR) (pentru străinii care călătoresc în România în scopul desfăşurării unor activităţi profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane, angajaţi ai unei societăţi nemembră AITA – art.36, alin.1, lit.e OUG 194/2002).
- o solicitare scrisă din partea societăţii la care este angajat solicitantul, în care să se menţioneze scopul, durata, frecvenţa si itinerarul călătoriilor;
- foile de parcurs, confirmate pentru prima călătorie;
- certificatele de înmatriculare ale societăţilor de transport din România şi din Republica Moldova;
- contractul de colaborare între cele două societăţi de transport;
- permisul de conducere al solicitantului:
- legitimaţia de şofer profesionist;
- licenţa de transport;
- licenţa de execuţie (anexa la licenţa de transport);
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare:
1. pentru rutele regulate:
- legitimatie/certificat de atestare profesională;
- autorizaţie pe rută;
2. pentru rutele neregulate:
- legitimatie/certificat de atestare profesională;
- carnet interbus, eventual foile de parcurs, lista pasageri, data şi ora deplasărilor.
Activităţi sportive (C/SP) (pentru participanţii la evenimente sportive internaţionale şi persoanele care îi însoţesc, în calitate profesională - art. 4, alin. 1, lit. i din Acordul CE-Moldova )
- o invitaţie scrisă din partea organizaţiei-gazdă: autorităţi competente, federaţii sportive sau comitete olimpice naţionale ale statelor membre;
- lista oficiala a delegaţiei, cu precizarea calităţii fiecărui membru, confirmată atât de organizaţia-gazdă, cât şi de clubul invitat;
- documente care să ateste calitatea de sportiv;
- secţia consulară îşi rezervă dreptul de a solicita documente suplimentare.
ALTE ACTIVITĂŢI (C/ZA) culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităţi care nu contravin legilor române.
Pentru toate aceste activităţi este necesară:
- dovada mijloacelor de întreţinere în cuantum de 100 euro/zi pentru întreaga perioadă, dar nu mai puţin de 500 euro ori echivalentul în valută convertibilă.
A. pentru membrii permanenţi ai delegaţiilor oficiale care, ca urmare a unei invitaţii oficiale adresate Republicii Moldova, participă la reuniuni, consultări, negocieri sau programe de schimb, precum şi la evenimente organizate de instituţii interguvernamentale pe teritoriul statelor membre:
- o scrisoare emisă de o autoritate a Republicii Moldova, care să confirme că solicitantul este un membru al delegaţiei acestei ţări care călătoreşte pe teritoriul celeilalte părţi în scopul participării la evenimentele menţionate anterior, scrisoare însoţită de o copie a invitaţiei oficiale.
B. pentru membrii profesiilor liberale care participă la expoziţii internaţionale, conferinţe şi simpozioane, seminarii sau alte evenimente similare organizate pe teritoriile statelor membre:
- o invitaţie scrisă din partea organizaţiei-gazdă care să confirme că persoana respectivă participă la eveniment.
C. pentru membrii echipajelor de pe trenuri, de pe vagoane frigorifice şi locomotive ale trenurilor internaţionale, care călătoresc pe teritoriile statelor membre:
– o solicitare scrisă din partea societăţii de căi ferate competente din Republica Moldova, în care se specifică scopul, durata şi frecvenţa călătoriilor.
D. pentru jurnalişti:
– un certificat sau un alt document eliberat de o organizaţie este un jurnalist calificat;
– un document eliberat de angajatorul persoanei în cauză, care stipulează că scopul călătoriei îl reprezintă desfăşurarea unei activităţi de natură jurnalistică în România.
E. pentru persoanele care participă la activităţi ştiinţifice, culturale şi artistice, inclusiv programe de schimb între universităţi şi alte tipuri de programe de schimb:
– o invitaţie scrisă din partea unei organizaţii-gazdă de a participa la aceste activităţi;
- acordul de parteneriat între instituţiile din cele două ţări participante la activităţile respective;
F. pentru elevii, studenţii instituţiilor universitare şi postuniversitare şi profesorii însoţitori care întreprind călătorii de studii sau formare profesională, inclusiv în cadrul programelor de schimb, precum şi al altor activităţi educaţionale conexe:
- o invitaţie scrisă sau o adeverinţă de înscriere din partea universităţii, colegiului sau şcolii-gazdă sau carnete de student sau certificate pentru cursurile care vor fi urmate
- documente care să ateste calitatea de elev/student sau nivelul studiilor efectuate până în prezent.
G. pentru participanţii la programe oficiale de schimb organizate de oraşe înfrăţite şi alte localităţi:
- o invitaţie scrisă din partea şefilor administraţiei/primarilor acestor oraşe sau a localităţilor respective;
- documentul care să ateste calitatea de oraş înfrăţit;
- acordul de parteneriat;
- demers din partea organizaţiei locale;
- legitimaţie
H. pentru reprezentanţii organizaţiilor societăţii civile care întreprind călătorii în scopul formării profesionale, al participării la seminarii, conferinţe, inclusiv în cadrul programelor de schimb:
- o invitaţie scrisă din partea organizaţiei-gazdă;
- o confirmare că persoana respectivă reprezintă organizaţia societăţii civile;
- dovada constituirii unei astfel de organizaţii de la registrul competent, eliberată de o autoritate de stat, în conformitate cu legislaţia naţională;
I. pentru persoanele care asistă la ceremonii funerare:
– un document oficial care să confirme decesul;
- legătura de rudenie sau alt tip de legătură dintre solicitant şi decedat.
J. pentru vizitarea cimitirelor civile şi militare:
– un document oficial care să confirme existenţa şi conservarea mormantului;
- legătura de rudenie sau alt tip de legătură dintre solicitant şi decedat.
K. pentru persoanele care călătoresc în scopuri medicale şi persoanele care trebuie să le însoţească:
– un document oficial din partea instituţiei medicale, care să confirme necesitatea îngrijirii medicale în această instituţie şi necesitatea de a fi însoţit;
- dovada mijloacelor financiare suficiente pentru achitarea tratamentului medical.
- un certificat eliberat de autorităţile din Republica Moldova care să ateste starea de sănătate a solicitantului
L. pentru pensionari:
- documente doveditoare.
|
Viza de tranzit |
Viza de tranzit este viza care permite unui străin să tranziteze teritoriul României. Viza de tranzit poate fi eliberată pentru unul, două sau mai multe tranzituri, fără ca durata fiecărui tranzit să depăşească 5 zile.
Documente obligatorii necesare vizelor de scurtă şedere
- existenţa vizei statului de destinaţie şi a biletelor de călătorie valabile până la destinaţie;
- în cazul în care deplasarea se face cu un autovehicul, se vor prezenta permisul de conducere, documentele de înmatriculare ale autovehiculului şi cartea verde în care sunt înscrise datele de identificare ale titularului, statul de destinaţie şi statele de tranzit.
Începând cu 11 iulie 2008, a intrat în vigoare un regim simplificat de tranzit al teritoriului României pentru cetăţenii străini care au nevoie de viză. Astfel, aceştia pot tranzita România, într-o perioadă care nu depăşeşte 5 zile, fără a obţine în prealabil o viză română de tranzit, dacă:
- sunt titulari ai unuia dintre următoarele vize şi documente eliberate de statele membre ale Uniunii Europene care aplică integral acquis-ul Schengen - Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Franţa, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Slovenia, Slovacia, Suedia, Ungaria -, precum şi de Danemarca, Islanda, Norvegia:
- o "viză uniformă" (Schengen) (menţionată la articolul 10 din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen);
- o "viză de lungă şedere" (menţionată la articolul 18 din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen);
- un "permis de şedere", inclus în anexa IV la Instrucţiunile Consulare Comune.
- posedă o viză de scurtă şedere, o viză de lungă şedere sau un permis de şedere valabile eliberate de Bulgaria (conform anexei la Decizia 582/ 2008) şi Cipru (conform anexei la Decizia 895/ 2006);
- posedă un permis de şedere valabil eliberat de Elveţia şi Liechtenstein (conform anexei la Decizia nr. 896/ 2006/ CE).
|
Ministerul Afacerilor Externe al României atrage atenţia asupra următoarelor aspecte: |
|
Actele sunte preluate, dacă cetăţenii Republicii Moldova au domiciliul în aceste raioane |
Secţia consulară a Ambasadei României la Chişinău are competenţă de procesare a cererilor de permis de mic trafic în următoarele regiuni: Raionul Călărași, Raionul Hîncești, Raionul Ialoveni (satul Horodca), Raionul Cimislia, Raionul Nisporeni, Raionul Strășeni (satele: Capriana, Dolna, Lozova, Stejareni, Huzun, Micleuseni si Vorniceni).
Începând cu data de 01 martie 2010, Secția Consulară a Ambasadei României la Chisinău (str. Grigore Ureche Nr.2) primeşte cererile pentru permise de mic trafic care le vor permite cetăţenilor moldoveni să călătorească în zona de frontieră a României fără vize. Cererile pot fi depuse în intervalul de timp 08.00 - 10.00 în zilele de lucru.
Pot solicita permise de mic trafic numai cetăţenii Republicii Moldova care locuiesc în zona de frontieră, vecină cu România, pe o distanţă de 30 kilometri, în baza unor motivaţii, susţinute cu documente procurate din zona de frontieră română. Potrivit acordului, persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puţin 1 an, în zona de frontieră pot primi permise de mic trafic la frontieră, pentru o perioadă de la doi la cinci ani, în baza cărora pot călători în statul vecin pe o distanţă de până la 50 km de la graniţă.
Pentru obţinerea permisului de mic trafic de frontieră, solicitanţii sunt rugaţi să se prezinte personal şi să prezinte o serie de acte:
- cerere tip (poate fi descărcată de pe site (http://chisinau.mae.ro) sau de la ghişeele Secţiei Consulare a Ambasadei României la Chişinău), trebuie să fie completată personal de către solicitant;
- fotografie tip paşaport; paşaport valabil pentru cel puţin doi ani;
- documente care atestă că solicitantul locuieşte legal în zona de frontieră de cel puţin un an;
- declaraţii pe proprie răspundere tip (pot fi descărcată de pe site (http://chisinau.mae.ro) sau de la ghişeele Secţiei Consulare a Ambasadei României la Chişinău), care justifică motivele întemeiate pentru trecerea frecventă a frontierei şi se semnează în faţa funcţionarului consular.
Eliberarea permisului de mic trafic de frontieră pentru adulţi
Rezidenţii în zona de frontieră pot trece frontiera comună a statelor Părţilor contractante în conformitate cu regimul privind micul trafic de frontieră în următoarele condiţii:
- sunt în posesia permisului de mic trafic de frontieră şi a paşaportului valabil;
- nu reprezintă o ameninţare pentru ordinea publică, siguranţa naţională, sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale statelor Părţilor contractante.
- nu fac obiectul unei expulzări sau interdicţii, ori împotriva lor nu au fost introduse alerte în bazele de date ale statelor Părţilor contractante, cu scopul de a le fi refuzată intrarea.
Pentru obţinerea permisului de mic trafic de frontieră trebuie depuse următoarele documente:
- cerere tip; cererile se completeaza cu cerneala de culoare neagra, personal, de către solicitant, în faţa lucrătorului consular şi se semneaza de solicitant în interiorul chenarului anume desemnat, fara a se depăşi conturul chenarului;
- o fotografie color tip pasaport (3,5 x 4,5 cm), de data recentă; capul trebuie sa fie centrat, la o distanta de 0,5 cm de marginea superioara si de cele laterale iar umerii sa apara in cadru; fotografia sa fie din fată pe un fundal monocolor alb; ochii trebuie sa fie perfect vizibili chiar la purtatorii de ochelari; fotografia se face cu capul descoperit.
- paşaport valabil; valabilitatea permisului nu poate depăşi valabilitatea paşaportului.
- documente care atestă că solicitantul locuieşte legal în zona de frontieră, de cel putin un an (buletin de identitate şi anexa din care rezultă că solicitantul locuieşte în zona de frontieră de cel puţin un an; permisul de şedere pentru cetăţenii străini; buletin de identitate pentru apatrizi); atunci când din conţinutul documentelor nu reiese perioada în care persoana a locuit legal în zona de frontieră, acestea vor fi însoţite de un certificat clarificator eliberat pe hartie cu antet, semnat şi stampilat de autoritatea care a emis documentul respectiv.
- documente care dovedesc că există motive întemeiate pentru trecerea frecventă a frontierei comune statelor Părţilor contractante, în temeiul regimului privind micul trafic de frontieră;
În funcţie de motivul deplasării, dovada temeiniciei acestuia se poate face cu unul din următoarele acte:
a) Menţinerea relaţiilor de familie prin vizitarea rudelor
- Declaratie pe proprie răspundere în care se specifică gradul de rudenie cu persoana vizitată, sau
- Invitaţie din partea rudelor din România.
b) Însoţirea rudelor pentru acordarea de asistenţă medicală
- Declaraţie pe propria răspundere în care se specifică diagnosticul şi necesitatea de efectuare a tratamentului medical în România, sau
- Atestat medical din care să reiasă diagnosticul sau recomandarea de tratament în România.
c) Participare la programe în domeniul economic şi schimburi în domeniile economic, ştiinţific, cultural, medical, sportiv, mass media sau în domeniul educaţiei
- Declaraţie pe propria răspundere prin care se specifică denumirea şi datele de contact ale persoanei juridice care organizează evenimentele din care să reiasă, sau continuitatea activităţilor
- Scrisoare în original din partea organizatorilor evenimentului din care să reiasă continuitatea activităţilor precum şi perioada pe care acţiunile ar urma să se desfăşoare.
d) Promovarea unor interese economice şi desfăşurarea de activităţi de sprijin economic
- Declaraţie pe propria răspundere prin care se specifică denumirea şi datele de contact ale persoanei juridice care organizează evenimentele din care să reiasă caracterul de promovare şi de sprijin economic şi perioada în care acţiunile ar urma să se desfăşoare, sau
- Scrisoare, în original, din partea persoanei juridice care organizează evenimentele din care să reiasă caracterul de promovare şi de sprijin economic şi perioada în care acţiunile ar urma să se desfăşoare.
e) Rezolvarea problemelor de natură juridică
- Declaraţie pe propria răspundere în care se explică problema ce urmează a fi soluţionată, sau
- Citaţie/invitaţie din partea organului judiciar sau administrativ competent să soluţioneze cauza.
f) Vizitarea mormîntelor rudelor
- Declaraţie pe propria răspundere privind relaţia de rudenie între solicitant şi persoana decedată, precum şi localitatea unde se află mormântul respectiv, sau
- Corespondenţă, din care să rezulte relaţia de rudenie.
g) Alte motive întemeiate
- Declaraţie pe propria răspundere în care să se explice detaliat motivul şi temeinicia lui; se vor ataşa acte doveditoare ale temeiniciei motivului, în măsura în care există.
Eliberarea permisului de mic trafic de frontieră pentru copii
Prin copil se înţelege persoana care nu a împlinit 18 ani până în ziua depunerii cererii de obţinere a permisului de mic trafic de frontieră. Acordul distinge doua situaţii: copiii care posedă paşaport individual şi copiii care sunt inscrişi în paşaportul unuia dintre părinţi.
A. Situaţia în care copiii posedă paşapoarte individuale
Copiilor rezidenţi în zona de frontieră li se poate elibera permisul de mic trafic de frontieră iniţial cu valabilitate de 2 ani, fără a putea depăşi perioada de valabilitate a paşaportului.
Copiii rezidenţii în zona de frontieră pot trece frontiera comună a statelor Părţilor contractante în conformitate cu regimul privind micul trafic de frontieră în următoarele condiţii:
- sunt în posesia permisului de mic trafic de frontieră şi a paşaportului valabil;
- nu reprezintă o ameninţare pentru ordinea publică, siguranţa naţională, sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale statelor Părţilor contractante;
- nu fac obiectul unei expulzări sau interdicţii, ori împotriva lor nu au fost introduse alerte în bazele de date ale statelor Părţilor contractante, cu scopul de a le fi refuzată intrarea;
- sunt însoţiţi de cel puţin unul dintre părinţi sau de tutore;
- părinţii prezintă o declaraţie comună, Declaratie pe proprie răspundere, prin care consimt la eliberarea permisului de mic trafic; dacă unul dintre părinţi nu se poate deplasa la oficiul consular îşi va exprima acordul printr-o declaraţie în formă autentică dată în faţa unui notar public; în cazul în care copilul este incredinţat de instanţa judecătorească unui singur părinte sau tutore, declaraţia pe proprie răspundere este semnată şi prezentată de către acesta. Declaraţia pe proprie răspundere va fi semnată în faţa funcţionarului consular.
Pentru obţinerea permisului de mic trafic de frontieră trebuie depuse următoarele documente:
- cerere tip; cererile, personal, de către părinte, în faţa lucrătorului consular şi se semnează de părinte în interiorul chenarului anume desemnat, fără a se depăsi conturul chenarului;
- o fotografie (a copilului) color, tip pasaport (3,5 x 4,5 cm), de data recentă; capul trebuie sa fie centrat, la o distanta de 0,5 cm de marginea superioara si de cele laterale iar umerii sa apara in cadru; fotografia sa fie din fată pe un fundal monocolor alb; ochii trebuie sa fie perfect vizibili chiar la purtatorii de ochelari; fotografia se face cu capul descoperit.
- paşaport valabil; valabilitatea permisului nu poate depăşi valabilitatea paşaportului;
- Declaratie pe proprie răspundere semnată în faţa funcţionarului consular, de ambii părinţi sau de părintele căruia instanţa judecătorească i-a încredinţat copilul spre creştere şi educare; dacă unul dintre părinţi nu se poate deplasa la oficiul consular îşi va exprima acordul printr-o declaraţie în formă autentică dată în faţa unui notar public.
- copie legalizată de pe hotărârea judecătorescă de încredinţare unuia dintre părinţi a copilului, dacă este cazul
- documente care atestă că minorul locuieşte legal în zona de frontieră, de cel putin un an (buletin de identitate dacă este cazul sau al părinţilor sau părintelui/tutorelui căruia minorului i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească; permisul de şedere pentru cetăţenii străini; buletin de identitate pentru apatrizi); atunci când din conţinutul documentelor nu reiese perioada în care copilul a locuit legal în zona de frontieră, acestea vor fi însoţite de un certificat clarificator eliberat pe hârtie cu antet, semnat şi stampilat de autoritatea comptenetă a emite paşapoartele respectiv permisele de şedere.
- documente care dovedesc că există motive întemeiate pentru trecerea frecventă a frontierei comune statelor Părţilor contractante, în temeiul regimului privind micul trafic de frontieră; motivele pentru care se solicită permisul pentru copil pot fi legate de persoana copilului sau de unul din părinţii săi.
Lista actelor doveditoare prin care se justifică motivele întemeiate pentru trecerea frecventă a frontierei
În funcţie de motivul deplasării, dovada temeiniciei acestuia se poate face cu unul din următoarele acte:
a) Menţinerea relaţiilor de familie prin vizitarea rudelor
- Declaratie pe proprie răspundere în care se specifică gradul de rudenie cu persoana vizitată, sau
- Invitaţie din partea rudelor din România.
b) Însoţirea rudelor pentru acordarea de asistenţă medicală
- Declaraţie pe propria răspundere în care se specifică diagnosticul şi necesitatea de efectuare a tratamentului medical în România, sau
- Atestat medical din care să reiasă diagnosticul sau recomandarea de tratament în România.
c) Participare la programe în domeniul economic şi schimburi în domeniile economic, ştiinţific, cultural, medical, sportiv, mass media sau în domeniul educaţiei
- Declaraţie pe propria răspundere prin care se specifică denumirea şi datele de contact ale persoanei juridice care organizează evenimentele din care să reiasă continuitatea activităţilor, sau
- Scrisoare în original din partea organizatorilor evenimentului din care să reiasă continuitatea activităţilor precum şi perioada pe care acţiunile ar urma să se desfăşoare.
d) Promovarea unor interese economice şi desfăşurarea de activităţi de sprijin economic
- Declaraţie pe propria răspundere prin care se specifică denumirea şi datele de contact ale persoanei juridice care organizează evenimentele din care să reiasă caracterul de promovare şi de sprijin economic şi perioada în care acţiunile ar urma să se desfăşoare, sau
- Scrisoare, în original, din partea persoanei juridice care organizează evenimentele din care să reiasă caracterul de promovare şi de sprijin economic şi perioada în care acţiunile ar urma să se desfăşoare.
e) Rezolvarea problemelor de natură juridică
- Declaraţie pe propria răspundere în care se explică problema ce urmează a fi soluţionată, sau
- Citaţie/invitaţie din partea organului judiciar sau administrativ competent să soluţioneze cauza.
f) Vizitarea mormintelor rudelor
- Declaraţie pe propria răspundere privind relaţia de rudenie între solicitant şi persoana decedată, precum şi localitatea unde se află mormântul respectiv, sau
- Corespondenţă, din care să rezulte relaţia de rudenie.
g) Alte motive întemeiate
- Declaraţie pe propria răspundere în care să se explice detaliat motivul şi temeinicia lui; se vor ataşa acte doveditoare ale temeiniciei motivului, în măsura în care există.
B. Situaţia în care copiii sunt incluşi în paşaportul unuia dintre părinţi
Se vor urma instrucţiunile de la litera A ce reglementează procedura în cazul copiilor posesori de paşapoarte individuale, cu următoarele precizări:
Pentru emiterea permisului pe o perioadă de 2 ani, recomandăm să se aibă în vedere obţinerea unui paşaport individual pentru minorii în vârsta de 14 ani deoarece dacă rămâne inclus în paşaportul unui părinte permisul nu poate fi emis pe o perioadă care să depăşească data la care copilul a împlinit vârsta de 16 ani.
Precizări
Autorităţile române competente se vor asigura că:
- Solicitanţii de permise de mic trafic de frontieră nu reprezintă o ameninţare pentru ordinea publică, siguranţa naţională, sănătatea publică ale oricăruia dintre statele membre ale Uniunii Europene;
- Solicitanţii nu fac obiectul unei expulzări sau interdicţii, ori împotriva lor nu au fost introduse alerte în bazele de date ale României, cu scopul de a le fi refuzată intrarea.
- Autorităţile de frontieră vor verifica la intrarea şi ieşirea din România dacă posesorii de permise de mic trafic de frontieră mai îndeplinesc la data controlului condiţiile prevăzute în Acord.
- Verificările prealabile şi procedura de emitere a permisului vor dura până la 60 zile.
- Cererile de permise de mic trafic ale persoanelor domiciliate in circumscriptia Chisinau (Raionul Călărași, Raionul Hîncești, Raionul Ialoveni (satul Horodca), Raionul Cimislia, Raionul Nisporeni, Raionul Strășeni (satele: Capriana, Dolna, Lozova, Stejareni, Huzun, Micleuseni si Vorniceni)) se depun la Secţia consulară a Ambasadei României la Chişinău, str. Grigore Ureche nr.2.
- Permisele se vor emite gratuit până la aderarea României la Spaţiul Schengen.
- Rezidenţilor în zona de frontieră le poate fi eliberat permisul de mic trafic de frontieră iniţial cu valabilitate de 2 ani, fără a putea depăşi perioada de valabilitate a paşaportului titularului.
- Cererile care nu au ataşate toate documentele solicitate NU pot fi preluate/prelucrate.
- Decizia cu privire la soluţionarea solicitării dv. va fi transmisă pe cale poştală, în cel mult 60 zile. Destinatarul va achita taxele poştale.
- Toate documentele vor fi prezentate în limba română. Documentele redactate în alte limbi vor fi traduse în limba română la unul din traducătorii autorizati, iar sigiliul şi semnătura traducătorului vor fi legalizate de un notar public.
- Declaraţiile pe propria răspundere se semnează obligatoriu în faţa funcţionarului consular, la depunerea dosarului.
Intrarea pe teritoriul României vă poate fi refuzată atunci când:
- aveţi interdicţie de intrare pe teritoriul Romaniei sau aţi fost declarat indezirabil (anterior);
- sunteţi considerat a reprezenta un pericol pentru securitatea națională, ordinea, morala sau sănătatea publică;
- aţi încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României ori n-aţi încercat să treceţi frontiera României cu documente false;
- pe numele Dvs.au fost introduse alerte în Sistemul Informatic Schengen în scopul refuzării intrării;
- autorităţile române sunt semnalate de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţiile specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod acte teroriste;
- există indicii că faceţi parte din grupuri infracţionale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;
- aţi introdus sau aţi încercat să introduceţi ilegal în România alţi straini;
- suferiţi de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică, stabilite prin ordin al ministerului sănătăţii.
|
Încălcarea reglementărilor legale cu privire la intrarea şi şederea în scop de muncă pe teritoriul României se sancţionează potrivit dispoziţiilor legale cu amendă de la 100 lei (RON) pana la 1200lei (RON), în funcţie de gravitatea faptei. |
După intrarea în România aveţi următoarele obligaţii:
- Anunţarea şederii la o Secţie de Poliţie sau la biroul teritorial ORI din localitatea în care vă aflaţi in termen de 3 zile de la data intrării
- Anunţarea la ORI a schimbărilor situaţiei personale (schimbarea cetăţeniei, căsătorie, divorţ, deces al unui membru de familie, naşterea unui copil etc.), a schimbărilor legate de muncă şi adresă, sau a pierderii/schimbării documentului de trecere a frontierei de stat sau a permisului de şedere.
Pentru contacte :
Secţia Consulară a Ambasadei României în Republica Moldova
Adresa: Chişinău, str. Grigore Ureche nr. 2
Informatii telefonice:
(+373) 22 26 07 20
Robot telefonic:
(+373) 22 26 07 37
(+373) 22 26 07 47
E-mail: consulat@ambasadaromaniei.md
Program de lucru: Luni - Vineri, orele: 8.00 - 16.00.
Servicii consulare: Luni-Vineri: 8.00 - 15.00
Festivități (căsătorii, depunere jurământ): 15.00 - 16.00
Accesul persoanelor în secția consulară:
LUNI , MARTI, MIERCURI, VINERI: 08.00 - 14.00
JOI: 08.00 - 15.00
Programări:
- vize, acte de stare civilă și pașapoarte: 08.00 - 12.30;
Eliberări pașapoarte pentru solicitanții de viză:
- persoane fizice - 13.00 - 16.00
- institutii publice si agentii de turism - 13.00-16.00
VIZE - Etajul I
Email: vize@ambasadaromaniei.md
CETĂTENIE, ACTE NOTARIALE, PROGRAMARE JURĂMÂNT - Etajul II
Email: cetatenie@ambasadaromaniei.md
PAȘAPOARTE, TITLURI CĂLĂTORIE - Parter
Email: pasapoarte@ambasadaromaniei.md
PERMISE MIC TRAFIC - Etaj I
Email: permisemictrafic@ambasadaromaniei.md
http://www.chisinau.mae.ro
Permisul de şedere şi cartea de rezident în România
Cartea de rezidenţă ca membru de familie al unui cetăţean român
Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
Pentru a putea obţine un permis de şedere sau o carte de rezidenţă (temporară sau permanentă) trebuie să depuneţi la sediul teritorial al Oficiului Român pentru Imigrări (ORI) o cerere insoţită de documentele doveditoare cerute şi afişate la avizierul de la sediul instituţiei.
Aveţi obligaţia de a inştiinţa ORI de fiecare dată cand in situaţia personală intervin modificări (nume, prenume, cetăţenia, adresa) sau in cazul in care v-aţi pierdut/v-a fost furat documentul care atestă şederea.
În urma depunerii dosarului, solicitantul va primi un răspuns de la ORI în termenul prevăzut de lege. In cazul unui refuz, acesta va fi motivat in scris solicitantului.
Primul permis de şedere sau prima carte de rezident pe teritoriul Romaniei va conţine un cod numeric personal (CNP) format din 13 cifre. Acesta vă este acordat o singură dată, indiferent de numărul intrărilor sau de durata perioadei pe care o petreceţi in Romania, fiind transpus pe toate documentele de şedere temporară sau permanentă pe care le veţi obţine in viitor. Codul numeric personal reprezintă un număr semnificativ ce individualizează o persoană fizică şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date nominale privind persoana fizică. Codul numeric personal se inscrie in actele şi certificatele de stare civilă şi se preia in celelalte acte cu character oficial, emise pe numele persoanei respective, precum şi in Registrul permanent de evidenţă a populaţiei. Deci acest cod este inscris pe carnetul dumneavoastră de conducere (dacă laţi obţinut in Romania), in contractul individual de muncă, in contractele de asigurare, de inchiriere, pe actele de deschidere ale unui cont in bancă, pe fişa medicală sau in evidenţele sistemului de asigurări sociale. Acest cod va fi schimbat doar in cazul in care obţineţi cetăţenia romană.
Permisul de şedere face dovada identităţii dumneavoastră, a adresei de reşedinţă sau de domiciliu pe teritoriul României şi atestă existenţa dreptului de şedere în România, precum şi durata şi scopul pentru care v-a fost acordat acest drept. Aveţi obligaţia de a avea în permanenţă asupra dumneavoastră acest document, de a nu-l înstrăina şi de a-l prezenta organelor autorităţilor competente ori de câte ori vă este solicitat.
Acordarea: permisul poate fi obţinut de cei care au intrat in Romania fără viză sau în baza unei vize de lungă şedere, dacă indeplinesc cumulativ următoarele condiţii: deţin un document de călătorie valabil, solicită permisul de şedere in acelaşi scop in care obţinuseră anterior viza de lungă şedere, au respectat anterior scopul pentru care le fusese acordată şederea, deţineau asigurare socială de sănătate, fac dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit.
Scopul şederii (informaţie menţionată pe permis): activităţi economice, profesionale şi comerciale, muncă, studii, reintregirea familiei, activităţi umanitare sau religioase, etc.
Prelungirea permisului se face prin depunerea unei cereri şi a documentelor cerute (afişate la avizierul ORI) cu minim 30 zile inainte de expirarea vizei si a permisului de şedere anterior. Trebuie să aveţi in vedere faptul că puteţi fi chemat la interviu.
Durata prelungirii: 1-5 ani
Cei care deţin un permis de şedere temporară in scop de studii au permisiunea de a lucra in limita a 4 ore/zi insă trebuie să obţină o autorizaţie de muncă.
Acordare: puteţi solicita permisul de şedere permanentă dacă aveţi un drept de şedere temporară şi dacă nu sunteţi student, solicitant de azil, beneficiar al unei forme de protecţie acordată de către statul roman, titular al unei vize diplomatice sau de serviciu.
Condiţii: să fi avut o şedere legală şi continuă de minim 5 ani pe teritoriul Romaniei (să nu fi lipsit mai mult de 6 luni consecutive sau 10 luni in total), să faceţi dovada mijloacelor de intreţinere la nivelul salariului mimim net pe economie, să aveţi asigurare socială de sănătate, să faceţi dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit, să cunoaşteţi limba romană la nivel satisfăcător, să nu reprezentaţi un pericol pentru siguranţa naţională. Perioada studiilor se calculează la jumătate din durata şederii.
Procedură: In momentul intregistrării dosarului, veţi susţine un interviu pentru stabilirea nivelului de cunoaştere a limbii romane. In cazul unui răspuns negativ, acesta vă va fi comunicat şi justificat in scris la adresa inscrisă pe cerere.
Minorilor care au un părinte cu şedere permanentă li se poate oferi acest statut automat, cu acordul ambilor părinţi.
Valabilitate: Permisul se eliberează pe o perioadă de 5 ani, putand fi prelungit ulterior.
Beneficii: acces liber pe piaţa forţei de muncă, acces la toate formele de invăţămant şi pregătire profesională, securitate socială, asistenţă şi protecţie socială, posibilitatea de a călători in afara ţării in acelaşi regim ca şi cetăţenii romani, echivalarea studiilor şi recunoaşterea diplomelor, asistenţa de sănătate publică; libertatea de asociere, afiliere şi apartenenţa la o organizaţie sindicală sau profesională, etc.
Anulare sau revocare: dacă obţineţi un drept de şedere permanentă pe teritoriul altui stat, dacă lipsiţi de pe teritoriul Romaniei mai mult de 12 luni consecutive, timp in care nu aţi avut un drept de şedere in alt stat membru UE sau dacă aţi lipsit mai mult de 6 ani consecutivi chiar dacă aţi avut un drept de şedere temporară intr-un alt stat UE.
|
1) Puteti primi drept de sedere permanenta in Romania daca indepliniti cumulativ urmatoarele conditii: a) ati avut o sedere continua si legala pe teritoriul Romaniei in ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii; (i) sederea va fi considerata continua atunci cand perioada de absenta de pe teritoriul Romaniei este mai mica de 6 luni consecutive si nu depaseste in total 10 luni; (ii) sederea va fi considerata legala atunci cand impotriva strainului nu a fost dispusa nicio masura de indepartare de pe teritoriul Romaniei; (iii) la stabilirea perioadei de sedere continua si legala se ia in calcul jumatate din perioada de sedere in scop de studii; (iv) la stabilirea perioadei de sedere continua nu se ia in calcul sederea conferita prin viza diplomatica sau de serviciu si nici sederea obtinuta pentru desfasurarea de activitati ca lucrator sezonier; b) faceti dovada mijloacelor de intretinere la nivelul salariului minim net pe economie; c) faceti dovada asigurarilor sociale de sanatate; d) faceti dovada detinerii legale a spatiului de locuit; e) cunoasteti limba romana la un nivel satisfacator; f) nu prezintati pericol pentru ordinea publica si siguranta nationala. 2) Strainilor de origine romana sau nascuti in Romania, precum si celor a caror sedere este in interesul statului roman li se poate acorda dreptul de sedere fara indeplinirea conditiilor prevazute la alin.1 lit.a)-e). 3) Minorilor ai caror parinti sunt titulari ai unui drept de sedere permanenta li se poate acorda acelasi statut fara indeplinirea conditiilor prevazute la alin.1. In cazul in care numai unul dintre parinti este titular al unui drept de sedere permanenta, este necesar consimtamantul celuilalt parinte, in forma autentica. 4) Strainilor care fac dovada ca au efectuat investitii de minimum 1.000.000.euro sau au creat peste 100 de locuri de munca cu norma intrega li se poate acorda dreptul de sedere permanenta fara indeplinirea conditiilor referitoare la sederea continua si legala precum si mijloacelor de intretinere. |
|
Cartea de rezidenţă ca membru de familie al unui cetăţean român |
Tipuri: temporară (acordată pe o perioadă de 6 luni – 5 ani) sau permanentă (acordată pe o perioadă de 10 ani).Se acordă membrilor de familie ai cetăţenilor romani după efectuarea verificărilor de rigoare din partea ORI. Acestea pot consta in: verificarea documentelor care atestă legătura stabilă dintre parteneri, vizite la domiciliu, interviu ,etc.
Beneficii: acces liber pe piaţa forţei de muncă, acces la toate formele de învăţămant şi pregătire profesională, securitate socială, asistenţă şi protecţie socială, posibilitatea de a călători in afara ţării fără viză impreună cu soţul/soţia (rezidenţă temporară) sau neinsoţiţi (rezidenţă permanentă)
Rezidenţa permanentă se solicită in aceleaşi condiţii ca şi şederea permanentă.
Ambele tipuri de carte de rezidenţă pot fi reinnoite succesiv.
Indepărtarea de pe teritoriul Romaniei reprezintă o măsură luată de către statul român şi vizează anumite categorii de persoane care: se află in imposibilitatea de a-şi prelungi şederea, au primit un răspuns final negativ la solicitarea de azil, au fost declaraţi indezirabili, au comis infracţiuni pentru care li s-a anulat dreptul de şedere, etc.
Decizia de returnare - ordin de părăsire a ţării neinsoţit in termen de 15-90 zile (după caz) de la eliberarea hotărarii - este emisă de către ORI atat la solicitarea străinului, căruia i-a expirat dreptul de şedere cat şi la constatarea unei şederi fără documente legale pe teritoriul Romaniei.
Poate fi contestată in termen de 10 zile de la data comunicării la Curtea de Apel in a cărei rază de competenţă se află formaţiunea teritorială care a emis decizia de returnare.
Pentru detalii adiţionale : http://ori.mai.gov.ro/detalii/pagina/ro/Decizia-dereturnare/85
Indepărtarea sub escortă se aplică pentru străinii care:
- nu au părăsit ţara la termenul de expirare a deciziei de returnare;
- au trecut ilegal frontiera de stat;
- au fost declaraţi indezirabili;
- impotriva lor a fost dispusă măsura de expulzare.
Expulzarea
Se poate dispune impotriva străinilor care au săvarşit infracţiuni pe teritoriul României (conform Codului Penal). Pană la punerea in aplicare a expulzării, străinul poate fi luat in custodie publică.
Dacă aveţi permis de şedere permanentă şi indepliniţi condiţiile legale puteţi beneficia de toate drepturile oferite de legea romană. Aceste condiţii se referă, in principal, la stagiul minim de cotizare in sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi la varsta standard pe care trebuie să o impliniţi pentru a avea dreptul la pensie.
În Romania există patru tipuri de pensii: pensia pentru limită de varstă, pensia anticipată/ anticipată parţială, pensia de invaliditate şi pensia de urmaş. Drepturile de asigurări sociale cuvenite in sistemul public din Romania, precum şi prestaţiile aferente acestor drepturi se pot transfera in ţările in care asiguraţii işi stabilesc domiciliul sau reşedinţa, in condiţiile reglementate prin acorduri sau convenţii internaţionale la care Romania este parte.
In prezent C.N.P.A.S. aplică unele convenţii de reciprocitate in domeniul asigurărilor sociale, fiind respectate principiile egalităţii de tratament in ceea ce priveşte raporturile de muncă şi cel al teritorialităţii. Statele cu care Romania aplică astfel de convenţii sunt următoarele: Albania, Algeria, Armenia, Coreea de Nord, Libia, Macedonia, Maroc, Moldova, Peru, Rusia, Turcia.
În România, politicile de integrare, ca parte constitutivă a politicilor de imigraţie, sunt implementate printr-un cadru legislativ şi instituţional prin care se asigură servicii şi se dezvoltă programe de integrare pentru străini, la nivel central şi local.
Astfel, prin dispoziţiile OG nr. 44/2004 se urmăreşte facilitarea integrării sociale a persoanelor care au dobandit o formă de protecţie in Romania şi a străinilor care au dobandit un drept de şedere in Romania.
Integrarea socială este produsul final al unui proces multi-dimesional şi continuu, de „participare activă a străinilor care au dobandit o formă de protecţie sau un drept de şedere in Romania la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii romaneşti, in vederea prevenirii şi combaterii marginalizării sociale, respectiv in vederea adaptării la condiţiile societăţii româneşti”.
Integrarea socială presupune realizarea a patru dimensiuni: cea culturală (care se referă la nivelul de cunoaştere al limbii romane, timpul petrecut in Romania, asimilarea valorilor de cultură, civilizaţie etc.), cea socială (evaluată prin existenţa prietenilor, căsătoriile mixte, atitudinea nediscriminatorie), cea economică (cuantificată prin posibilitatea de acces la piaţa muncii, locuinţe, educaţie, ingrijirea sănătăţii şi alte servicii), dar şi aceea a opiniei publice (concretizată prin opinia despre străini, reprezentări sociale, prezenţa sau absenţa unor stereotipuri şi prejudecăţi etc.).
Un străin parcurge cu succes procesul de integrare in societatea gazdă dacă: obţine rezultate „vizibile public” şi echivalente cu cele obţinute de cetăţenii stratului respectiv în domenii precum angajare, locuinţă, educaţie, sănătate; dacă menţine legături sociale cu membrii comunităţii cu care se identifică, cu cei ai societăţii gazdă şi cu instituţii ale statului şi dispune de suficiente cunoştinţe de limbă şi cultură incat să se poată simţi in siguranţă şi să işi perceapă situaţia ca fiind stabilă şi similară cu a unui cetăţean al ţării gazdă, fiind astfel încurajat să dobândească cetăţenia ţării gazdă.
Plecand de la premisa conform căreia orice persoană care are un drept de şedere temporară in Romania poate aplica in viitor pentru obţinerea unui drept de şedere permanentă, reunificarea familiei reprezintă un drept fundamental de care puteţi beneficia pentru o mai bună integrare in societatea romanească.
Condiţii:
- Dacă aveţi un drept de şedere temporară valabil minim un an sau şedere permanentă puteţi solicita reintregirea familiei pentru: soţ/soţie, copii minori aflaţi in intreţinere şi, in cazuri excepţionale şi pentru alte rude de gradul I.
- Dacă sunteţi titularul unui permis de şedere pentru studii, puteţi solicita reintregirea familiei pentru soţ/soţie şi copii minori numai in cazul in care căsătoria a fost incheiată anterior obţinerii dreptului de şedere.
- Dacă aveţi un permis de şedere pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică puteţi solicita reintregirea familiei, chiar dacă dreptul de şedere este mai mic de 1 an de zile.
- Solicitarea se depune la sediul Oficiului Român pentru Imigrări impreună cu o serie de documente doveditoare precum: certificatul de căsătorie, dovada mijloacelor de intreţinere şi a asigurărilor de sănătate etc. Cererea va fi analizată, urmand ca solicitantul să primească in scris un răspuns.
Pentru cine puteti solicita reintregirea familiei
Ca sponsor, puteti solicita reintregirea familiei pentru sot/sotie, pentru copiii dumneavoastra minori necasatoriti sau ai sotului/ sotiei, inclusiv cei adoptati si care se afla in intretinerea dumneavoastra sau a sotului/sotiei. Pot veni pe reintregirea familiei si rudele dumneavoastra de gradul I in linie ascendenta sau ale sotului/sotiei, in cazul in care nu se pot intretine singure si nu se bucura de un sprijin familial adecvat in tara de origine. De asemeanea, reintregirea familiei se poate face si pentru copiii dumneavoastra adulti necasatoriti sau ai sotului/sotiei, in cazul in care acestia nu se pot intretine singuri din motive medicale.
Pot solicita reintregirea familiei si minorii neinsotiti, beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protectiei subsidiare, pentru rudele de gradul I in linie ascendenta sau tutorele legal, sau atunci cand acestia nu exista sau nu pot fi identificati, orice alta ruda a acestuia.
Situaţii speciale
Daca sunteti titular al unui drept de sedere in scop de studii puteti solicita reintregirea familiei pentru sot/sotie si copiii minori necasatoriti, cu conditia ca data incheierii casatoriei sa fie anterioara obtinerii dreptului de sedere.
Ca beneficiar al statutului de refugiat sau al protectiei subsidiare puteti solicita reintregirea familiei pentru sot/sotie numai daca data la care a fost incheiata casatoria este anterioara obtinerii uneia dintre aceste forme de protectie.
Daca detineti un permis de sedere pentru desfasurarea de activitati de cercetare stiintifica, puteti solicita reintregirea familiei, chiar daca valabilitatea permisului de sedere este mai mica de un an.
Avizarea cererii de reintregirea familiei
Primul pas pentru a va aduce familia in Romania consta in obtinerea avizului ORI. Pentru aceasta trebuie sa depuneti o serie de documente la formatiunile teritoriale ale Oficiului Roman pentru Imigrari din judetul in care locuiti. Iata lista cestor documente:
a. cerere;
b. certificatul de casatorie/certificatul de nastere sau, dupa caz, dovada legaturii de rudenie, eliberate de autoritatile competente, traduse si supralegalizate sau apostilate in conditiile legii;
c. declaratia in forma autentica, din care sa reiasa ca membrii de familie vor locui impreuna cu dumneavoastra;
d. copia documentului care atesta dreptul dvs. de sedere pe teritoriul Romaniei;
e. dovada detinerii legale a spatiului de locuit;
f. dovada mijloacelor de intretinere;
g. asigurarea dvs. medicala;
h. taxe.
Cererea va fi solutionata in termen de maximum 3 luni de la data depunerii. Veti primi raspunsul in scris, iar daca cererea a fost aprobata veti transmite comunicarea membrilor de familie care o vor prezenta la misiunea diplomatica sau la oficiul consular, impreuna cu cererea de acordare a vizei romane.
Cererea de reintregire a familiei se aproba daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a. nu existe o stare de bigamie sau de poligamie;
b. solicitantul detine un spatiu de locuit considerat normal pentru o familie similara din Romania;
c. solicitantul poseda mijloace de intretinere, pe langa cele necesare pentru propria intretinere potrivit legii, in cuantum corespunzator salariului minim net pe economie pentru fiecare membru de familie.
Urmatorul pas este obtinerea vizei de lunga sedere pentru reintregirea familiei, de la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei din statul in care membrii dumneavoastra de familie au resedinta.
Consultati lista misiunilor diplomatice si a oficiilor consulare.
Reintregirea familiei pentru cetatenii romani
Cetatenii romani pot solicita si ei reintregirea familiei, dar nu mai este necesar primul pas, adica avizarea cererii de catre Oficiul Român pentru Imigrări. Astfel, membrii de familie ai cetatenilor romani vor solicita direct misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale Romaniei din statul in care au resedinta, viza de lunga sedere pentru reintregirea familiei.
Cine poate solicita viza de lungă şedere ca membru de familie al unui cetaţean român
Pot solicita viza pentru reintregirea familiei urmatoarele categorii de persoane: strainii casatoriti cu cetateni romani, strainii necasatoriti care convietuiesc cu cetateni romani necasatoriti, daca au cel putin un copil impreuna, denumiti in continuare parteneri, copiii cetateanului roman, ai sotului/sotiei sau ai partenerului, inclusiv cei adoptati, care nu au implinit varsta de 21 de ani sau care se afla in intretinerea cetateanului roman, a sotului/sotiei sau a partenerului, rudele de gradul I in linie ascendenta ale cetateanului roman sau ale sotului/sotiei acestuia.
Viza de lungă şedere
Pentru obtinerea vizei de lunga sedere pentru reintregirea familiei, membrii de familie ai cetateanului non UE/SEE trebuie sa depuna urmatoarele documente:
a. comunicarea Oficiului Roman pentru Imigrari;
b. dovada asigurarii medicale pe perioada valabilitatii vizei;
c. certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridica, eliberat de autoritatile din tara de domiciliu sau de resedinta a strainului.
Membrii de familie ai cetateanului roman vor depune urmatoarele documente pentru obtinerea vizei:
a. certificatul de casatorie sau, dupa caz, dovada existentei legaturii de rudenie sau a calitatii de partener;
b. dovada asigurarii medicale pe perioada valabilitatii vizei;
c. certificatul de cazier judiciar sau alt document cu aceeasi valoare juridica, eliberat de autoritatile din tara de domiciliu sau de resedinta a strainului.
Ca si procedura interna, viza de lunga sedere primeste aprobarea Centrului National de Vize, numai dupa obtinerea avizului Oficiului Roman pentru Imigrari (ORI). ORI emite acest aviz in cel mult 30 de zile de la primirea solicitarii.
Viza de lunga sedere se acorda pentru o perioada de 90 de zile, cu una sau mai multe calatorii.
Permisul de şedere
Dupa intrarea in Romania, membrii de familie trebuie sa obtina un permis de sedere sau carte de rezidenta, dupa caz, de la formatiunile teritoriale ale Oficiului Roman pentru Imigrari din judetul in care locuiesc. Pentru obtinerea permisului de sedere vor depune personal o serie de documente (li se va prelua si imaginea), cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea dreptului de sedere acordat de viza.
Consultati lista documentelor necesare pentru obtinerea permisului de sedere in scopul reintregirii familiei (pentru membrii de familie ai cetatenior non UE/SEE).
Consultati lista documentelor necesare pentru obtinerea cartii de rezidenta ca membru de familie al unui cetatean roman.
Termene pentru permisul de şedere / cartea de rezidenţă
Permisul de sedere si cartea de rezidenta ca membru de familie al unui cetatean roman se reinnoiesc cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea celor anterioare.
Cererea de acordare sau prelungire a permisului de sedere pentru membrii de familie ai cetatenilor non UE/SEE va fi solutionata in termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia. Pentru obtinerea primei carti de rezidenta ca membru de familie al unui cetatean roman termenul de solutionare este de 90 de zile, iar pentru cele ulterioare este de 30 de zile. In cazurile in care sunt necesare verificari suplimentare, termenul de solutionare a cererii poate fi prelungit cu cel mult 15 zile, atat pentru permisul de sedere, cat si pentru cartea de rezidenta.
Dreptul de sedere temporara pentru reintregirea familiei se prelungeste cu perioada de valabilitate a documentului de sedere al sponsorului.
Cartea de rezidenta ca membru de familie al unui cetatean roman se acorda pentru perioade de maximum 5 ani.
Permisul de sedere in mod independent va avea o valabilitate de 6 luni, timp in care solicitantul va putea sa se orienteze catre un alt scop al sederii in Romania.
In Romania, accesul la o locuinţă, nu este condiţionat de existenţa unui drept de proprietate asupra unui imobil. Puteţi deţine un apartament sau o casă in baza unui contract de inchiriere (dumneavoastră avand calitatea de locatar sau chiriaş), ori prin incheierea unui contract de vanzare-cumpărare. Calitatea locuirii depinde mai ales de accesul la utilităţi, intre mediul urban şi mediul rural existand, in unele cazuri, diferenţe semnificative.
Intrucat pe piaţă există o cerere de locuinţe mai mare decat oferta disponibilă, vă sfătuim să vă căutaţi din timp un spaţiu de locuit.
• Vă puteţi căuta o locuinţă verificand: anunţurile prezentate in ziarele specializate sau in rubricile speciale ale ziarelor locale, serviciile agenţiilor imobiliare (www.imobiliare.ro) şi anunţurile stradale.
• Hostelurile – pot reprezenta o soluţie provizorie pană la găsirea unei locuinţe stabile intr-un oraş. Acestea oferă de regulă camere cu mai multe paturi, insă preţurile sunt cu mult mai mici decat cele practicate de hoteluri. (www.hostelromania.com)
Închirierea unui apartament
Una dintre soluţiile cel mai des utilizate pentru soluţionarea problemei legate de locuire o reprezintă incheierea unui contract de inchiriere. Preţul chiriei variază in funcţie de oraş şi de poziţionarea urbană a locuinţei (ex: chiriile cele mai scăzute sunt de regulă la periferia oraşului).
Este mai avantajos să impărţiţi cu cineva un apartament cu mai multe camere decat să locuiţi singur/ă intr-o garsonieră.
Piaţa imobiliară din mediu pe economie (320 EURO) pentru un apartament de 2-3 camere situat in afara centrului marilor oraşe.
De obicei, in preţul chiriei nu sunt inclusecheltuielile cu utilităţile precum: intreţinerea, gazul, apa, lumina, telefonul etc, dumneavoastră avand obligaţia de a le plăti separat.
Este foarte important să incheiaţi un contract de inchiriere in formă scrisă cu proprietarul, mai ales dacă trebuie să faceţi dovada asigurării locuinţei pentru indeplinirea formalităţilor de prelungire a vizei.
Redobîndirea cetăţeniei române
Renunţarea la cetăţenia română
Clarificarea cetăţeniei române
Se acordă la cerere străinilor care fac dovada că domiciliază legal pe teritoriul Romaniei de minim 8 ani sau de minim 5 ani (in cazul in care sunt căsătoriţi cu cetăţeni romani) şi că dispun de mijloace materiale pentru a se intreţine.
Pentru a obţine cetăţenia romană va trebui să promovaţi anumite teste de verificare a cunoştinţelor de limba romană, istorie, geografie precum şi referitoare la Constituţia Romaniei.
ACTE NECESARE pentru persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţilor acestora până la gradul III
- paşaport original şi copie legalizată sau „conform cu originalul”; cu semnătura în clar a funcţionarului care primeşte cererea;
- buletinul sau cartea de identitate original şi copie legalizată sau „conform cu originalul”; cu semnătura în clar funcţionarului care primeşte cererea, (pentru persoanele căsătorite cu cetăţeni români este necesară o copie legalizată a buletinului sau a cărţii de identitate a soţului);
- cazier judiciar din România;
- cazier judiciar din străinătate în original – traducere în limba română, legalizată ( dacă este cazul );
- declaraţie personală, autentificată la notar din care să rezulte dacă a mai depus sau nu o altă cerere de redobândire a cetăţeniei române;
- acte de stare civilă (certificat de naştere, căsătorie, etc.) - copii legalizate pentru titulari şi ascendenţi (părinţi, bunici, străbunici) foşti cetăţeni români;
- declaraţie personală autentificată la notar din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
- declaraţie personală autentificată la notar din care să rezulte menţinerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România. Aceeaşi opţiune se face şi pentru copiii minori pentru care se solicită redobândirea cetăţeniei române;
- certificate de stare civilă în copii legalizate pentru copiii minori ai solicitanţilor şi consimţământul pentru obţinerea cetăţeniei române dat prin declaraţie autentificată de către minorii de peste 14 ani;
- acordul celuilalt părinte pentru dobândirea cetăţeniei de către copiii minori, dat prin declaraţie autentificată, cu precizarea domiciliului copiilor;
- consimtamantul minorilor de peste 14 ani pentru redobandirea cetateniei romane dat prin declaratie autentificata la notar in prezenta unui parine
- un dosar cu şină.
NU se percep taxe consulare.
|
IMPORTANT! - Cererile se depun personal sau in cazuri temeinic justificate prin mandatar cu procura speciala si autentica. - Cererile care nu sunt însoţite de toate documentele nu se primesc. - Datele de stare civilă din documentele depuse trebuie să corespundă cu cele din certificatul de naştere! |
Precizari:
- cetăţenia româna se obţine pe data depunerii jurământului de credinţă faţă de România, procedură solemnă ce trebuie să aiba loc în termen de 90 de zile de la primirea comunicării aprobării, în faţa ministrului justiţiei şi a preşedinetelul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie – la Bucureşti – sau în faţa şefului misiunii diplomatice/oficiului consular al României din zona în care se află cel in cauză (nedepunerea jurământului în termen, din motive imputabile celui în cauză, atrage pierderea beneficiului legii)
- dupa obţinerea cetăţeniei(depunarea jurământului) persoana în cauză urmează as reglementa statutul pe linie de stare civilă (transcrierea/înscrierea actelor de naştere, căsătorie,obţinerea codului numeric personal).
- după obţinerea actelor de stare civila româneşti (certificate de naştere, căsătorie după caz) se poate solicita paşaport.
Pentru a veni în sprijinul celor interesaţi, este important de precizat că cererile de redobândire a cetăţeniei române formulate în temeiul art. 10 indice 1 din Legea nr. 21/1991, republicată şi modificată, vor fi înregistrate şi examinate de către Comisia pentru cetăţenie, cu aceeaşi celeritate, atât cele depuse la structura centrală, Bucureşti, str. Petofi Şandor nr. 47, sector 1, cât şi cele depuse la birourile teritoriale din Iaşi, Suceava, Galaţi, Timişoara şi Cluj-Napoca, întrucât baza de date este comună.
Birourile teritoriale pentru cetăţenie au program de lucru cu publicul de luni până vineri între orele 9.00 – 17.00. Aici se pot depune dosare numai pentru redobândirea cetăţeniei române în baza art. 10 indice 1 („foştii cetăţeni români care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţilor acestora până la gradul III”).
Pentru depunerea dosarului nu este necesar permis de şedere pe teritoriul României.
Adresele şi datele de contact ale centrelor teritoriale sunt următoarele:
- IAŞI - judeţul Iaşi, Iaşi, str. Anastasie Panu nr.60, parter (în sediul Prefecturii Iaşi)
- TIMIŞOARA - judeţul Timiş, Timişoara, str. Paris nr. 2A, etaj 1, camera 10; telefon: 0256 220 835 sau 0256 220 863 int 127 (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Timişoara);
- GALAŢI - judeţul Galaţi, Galaţi, str. Portului nr. 20, parter; telefon 0236 306 173 sau 0236 306 174 int 110 (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Galaţi);
- SUCEAVA - judeţul Suceava, Suceava, str. Universităţii nr. 28 A, parter; telefon: 0230 522 937 int 110 (în sediul ONRC de pe lângă Tribunalul Suceava);
- CLUJ-NAPOCA – judeţul Cluj, Cluj-Napoca, Piaţa Ştefan cel Mare nr. 4, parter, cam. 2S.
Adresa de e-mail este cetatenie@just.ro.
Pentru renunţarea la cetăţenia română, persoanele interesate trebuie să se prezinte la sediul ambasadei sau consulatului român din ţara în care locuiesc şi să depună următoarele documente:
- paşaportul românesc, a cărui copie va fi legalizată de ambasadă sau consulat(dacă pasaportul românesc este expirat, dovada cetăţeniei române);
- acte de stare civilă ale solicitantului (certificate de naştere şi, dacă este cazul, de căsătorie), ale căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
- certificatul de cazier judiciar obţinut în prealabil din România (vezi rubrica privind obţinerea certificatelor de cazier judiciar din România);
- adeverinţă privind situaţia la zi a debitelor către statul român, eliberată de administraţia financiară din localitatea ultimului domiciliu în România;
- adeverinţă privind situaţia la zi a debitelor către statul român, eliberată de direcţia de impozite şi taxe a primăriei din localitatea ultimului domiciliu în România;
- dovada deţinerii cetăţeniei altui stat (paşaport) sau a promisiunii de acordare a cetăţeniei de către autorităţile statului respectiv (sub forma unei adeverinţe, care va trebui să fie legalizată sau supralegalizată de autorităţile acelui stat, în conformitate cu legislaţia locală şi convenţiile internaţionale aplicabile), a cărei copie şi traducere vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
- declaraţie pe proprie răspundere privind existenţa unor eventuale debite faţă de persoane fizice sau juridice din România, care va fi autentificată de ambasadă sau consulat.
În cazul în care se solicită renunţarea la cetăţenia română şi pentru copiii minori ai solicitantului, se vor depune şi următoarele documente:
- certificate de stare civilă pentru copiii minori, al căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
- dovada asigurării că minorii au dobândit sau vor dobândi cetăţenia altui stat;
- declaraţia părinţilor asupra faptului că minorii locuiesc în străinătate împreună cu aceştia (declaraţia va fi autentificată de ambasadă sau consulat);
- declaraţie de consimţământ pentru renunţarea la cetăţenia română dată către minorii care au împlinit vârsta de 14 ani, care va fi autentificată de ambasadă sau consulat.
Renunţarea la cetăţenia română, legalizarea copiilor şi a traducerilor şi autentificarea declaraţiilor sunt supuse taxelor consulare, care se pălătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.
Informaţii suplimentare despre procedura renunţării la cetăţenia română pot fi accesate pot fi accesate pe site-ul Ministerului Justiţiei, Informaţii utile (Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie).
Adresa de e-mail este cetatenie@just.ro.
Pentru clarificarea cetăţeniei române, persoanele interesate trebuie să prezinte funcţionarului ambasadei sau consulatului român:
- Cerere pentru atestarea cetăţeniei române completată şi semnată;
- un act de identitate valabil.
- actul de călătorie cu care s-a plecat din Rpmânia(dacă există)
- alte acte emise de autorităţile române(stare civilă, etc.)ale sale sau ale părintelui de origine română
Clarificarea cetăţeniei române este supusă taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasadă sau consulat.
Valoarea impozitelor pe salarii şi cotelor contribuţiilor de asigurări sociale
Ghidul lucrătorului străin în România
Începerea unei afaceri în România
Sumarul procedurilor necesare pentru înfiinţarea unei societăţi cu răspundere limitată
Pentru a putea intra în România, cetăţeanii străini trebuie:
- să posede un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;
- să posede viza română valabilă sau permis de şedere valabil;
- să posede documente care justifică scopul şi condiţiile şederii lui şi care fac dovada existenţei unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcerea în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranţa că i se va permite intrarea;
- să prezinte garanţii că i se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că va părăsi teritoriul României, în cazul străinului aflat în tranzit;
- să nu fie inclus în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declaraţi indezirabili;
- să nu fi încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României ori nu a încercat să treacă frontiera României cu documente false;
- pe numele lui să nu fi fost introduse alerte în Sistemul Informatic Schengen în scopul refuzării intrării;
- să nu prezinte un pericol pentru apărarea şi siguranţa naţională, ordinea, sănătatea ori morala publică.
Situaţiile în care li se refuză cetăţenilor străini intrarea pe teritoriul statului român
Cetăţenilor străini li se refuză intrarea pe teritoriul statului român dacă:
- nu îndeplinesc condiţiile menţionate la punctul 2);
- sunt semnalaţi de organizaţii internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţiile specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod acte teroriste;
- există indicii că fac parte din grupuri infracţionale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;
- există motive serioase să se considere că au participat la săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanităţii, prevăzute în convenţiile internaţionale la care România este parte;
- au săvârşit infracţiuni pe perioada altor şederi în România ori în străinătate împotriva statului român sau a unui cetăţean român;
- au introdus sau au încercat să introducă ilegal în România alţi straini;
- suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică, stabilite prin ordin al ministerului sănătăţii.
Pentru a desfăşura o activitate în România, străinii au nevoie de o autorizaţie de muncă. Autorizaţia de muncă poate fi eliberată, la cererea angajatorului, de către Oficiul Român pentru Imigrări. Aceasta este necesară pentru obţinerea vizei de lungă şedere pentru angajare în muncă sau, după caz, a permisului de şedere în scop de muncă.
Tipurile de autorizaţii de muncă ce pot fi acordate străinilor
Tipurile de autorizaţii de muncă ce pot fi acordate străinilor sunt următoarele:
a) autorizaţia de muncă pentru lucrătorii permanenţi;
b) autorizaţia de muncă pentru lucrătorii detaşaţi;
c) autorizaţia de muncă pentru lucrătorii sezonieri;
d) autorizaţia de muncă pentru lucrătorii stagiari;
e) autorizaţia de muncă pentru sportivi;
f) autorizaţia de munca nominală;
g) autorizaţia de muncă pentru lucrătorii transfrontalieri.
Documente necesare unui cetăţean străin pentru eliberarea autorizaţiei de muncă
În vederea obţinerii autorizatiei de muncă, cetăţeanului străin îi sunt necesare următoarele documente :
a. curriculum vitae, care să conţină şi declaraţia pe propria răspundere a acestuia că nu are antecedente penale, că este apt din punct de vedere medical pentru a fi încadrat în muncă şi că are cunoştinţe minime de limba română;
b. copia actului de studii necesar pentru încadrarea în funcţia sau în meseria pentru care se solicită eliberarea permisului de muncă, tradus în limba română şi legalizat de notarul public; diplomele, certificatele şi titlurile ştiinţifice eliberate în străinătate, în sistemul de învăţământ, vor fi însoţite de atestatul de recunoaştere eliberat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în condiţiile prevăzute de legislaţia în domeniu;.
c. copiile documentelor care atestă pregătirea profesională obţinută în afara sistemului de învăţământ sau, după caz, care atestă experienţa profesională, traduse şi supralegalizate in condiţiile legii;
d. copia documentului de trecere a frontierei, valabil, al străinului.
e. cererea străinului pentru eliberarea permisului de muncă;
f. documentul străinului de trecere a frontierei, valabil, pe care este aplicată viza de lungă şedere pentru angajare în muncă.
g. certificatul de cazier judiciar din ţara de origine ori de domiciliu a străinului care atestă că acesta nu are antecedente penale;
h. actul medical de atestare a stării de sănătate, eliberat de instituţiile medicale competente, potrivit prevederilor legale, din care să rezulte că străinul este apt pentru a fi încadrat în muncă;
i. două fotografii tip 3/4.;
j. certificatul medical şi de atestare fiscală actualizat, dacă între data înregistrării cererii pentru obţinerea avizului favorabil şi data înregistrării cererii pentru eliberarea permisului de muncă au trecut mai mult de 60 de zile.
Dosarul necesar pentru solicitarea eliberării autorizatiei de muncă pentru lucratori permanenţi se depune la Oficiul Roman pentru Imigrari de către angajator împreună cu alte documente ale acestuia.
Notă: Adresa Oficiului Român pentru Imigrări este: str. Cpt. aviator Alexandru Şerbănescu, nr. 50, sector 1.
Potrivit legii, cetăţenii străini şi apatrizii pot fi angajaţi cu contract individual de muncă în baza autorizaţiei de muncă eliberată potrivit legii.
Clauzele inserate într-un contract de muncă sunt urmare a negocierii directe între angajator şi angajat.
Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligaţia de a informa cu privire la clauzele generale pe care intenţionează să le înscrie în contract sau să le modifice, conform dispoziţiilor Codului muncii.
Contractul individual de muncă se încheie în trei exemplare, câte unul pentru fiecare parte şi unul pentru a fi depus la Inspectoratul Teritorial de Muncă.
|
Valoarea impozitelor pe salarii şi cotelor contribuţiilor de asigurări sociale |
În România fiecare angajat şi angajator contribuie la bugetul asigurărilor sociale, la fondul de sănătate, la fondul pentru şomaj precum şi la bugetul de stat, prin impozitul pe salariu.
De exemplu, pentru anul 2008 cotele de contribuţie de asigurări sociale au fost stabilite după cum urmează:
1). În perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2008:
a) pentru condiţii normale de muncă 29%;
b) pentru condiţii deosebite de muncă 34%;
c) pentru condiţii speciale de muncă 39%.
2). Începând cu 1 decembrie 2008:
a) pentru condiţii normale de muncă 27,5%;
b) pentru condiţii deosebite de muncă 32,5%;
c) pentru condiţii speciale de muncă 37,5%.
Alte cote de contribuţii sociale:
1) Cota contribuţiei individuale de asigurări sociale este de 9,5%, indiferent de condiţiile de muncă;
2) Cota contribuţiei individuale datorată la bugetul asigurărilor pentru şomaj este de 0,5%;
Impozitul pe salariu este de 16%.
Cotele contribuţiilor sociale şi valoarea altor impozite se stabilesc în fiecare an prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi Legea Bugetului de stat.
Un cetăţean străin care are domiciliul sau reşedinţa în România, pentru a beneficia de pachetul de servicii medicale pentru persoanele care se asigură facultativ, trebuie să se asigure la casele de asigurări sociale de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti în caz contrar, dacă apeleaza la serviciile furnizorilor de servicii medicale va suporta contravaloarea serviciilor prestate.
Conform prevederilor art. 211 din Legea nr. 95/2006 sunt asiguraţi, potrivit prezentei legi, toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară sau au domiciliul în România şi fac dovada plăţii contribuţiei la fond, în condiţiile prezentei legi.
Conform prevederilor art. 214 din Legea nr. 95/2006 "(1) Persoanele asigurate din statele cu care România a încheiat documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii beneficiază de servicii medicale şi alte prestaţii acordate pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale.
Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru urmatoarele categorii de persoane care nu se încadrează în prevederile alin. (1):
a) membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;
b) cetăţenii străini şi apatrizii care se află temporar în ţară, fără a solicita viza de lunga şedere;
c) cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în ţară."
Conform prevederilor art. 2 din Ordinul nr. 221/2005:
(1) Calitatea de asigurat o au toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetaţenii străini şi apatrizii care au domiciliul în România sau au solicitat şi obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară în România în condiţiile legii şi fac dovada plăţii contribuţiei de asigurari sociale de sănătate la fond, denumită în continuare contribuţie, în condiţiile legii şi ale prezentelor norme metodologice.
(2) Calitatea de asigurat încetează odată cu pierderea dreptului de domiciliu sau de şedere în România, cu decesul sau cu declararea judecătorească a morţii asiguratului.
(3) Drepturile de asigurare încetează după 3 luni de la ultima plată a contribuţiei.
(4) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi ai altor state cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii beneficiază de acoperirea serviciilor medicale acordate pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de acordurile, înţelegerile, convenţiile sau protocoalele încheiate între România şi ţara respectivă.
(5) Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru urmatoarele categorii de persoane care nu se încadrează în prevederile alin. (4):
a) membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;
b) cetăţenii străini şi apatrizii care se află temporar în ţară;
c) cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, care se află temporar în ţară.
(6) Prin sintagma: „care se află temporar în ţară”, se înţelege vizita, turismul, misiunea, transportul, activităţile sportive, activităţile culturale, ştiinţifice, umanitare, tratamentul medical de scurtă durată sau alte situaţii asemănătoare, efectuate de către cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, precum şi de cetăţenii străini şi apatrizi."
Conform prevederilor art. 18 din Ordinul nr. 221/2005:
- Pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 7 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările şi completările ulterioare, contribuţia lunară se calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a două salarii de bază minime brute pe ţară pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru, înceând cu luna în care s-a făcut solicitarea privind asigurarea socială de sănătate.
- Cetăţenii străini şi apatrizii care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în România în condiţiile legislaţiei care reglementează regimul străinilor în România au obligaţia plăţii unei contribuţii sub forma unei cote de 6,5%, calculată asupra veniturilor impozabile realizate pe teritoriul României, conform art. 51 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
- Persoanele menţionate la alin. (2) care nu realizează venituri impozabile pe teritoriul României şi care nu fac dovada calităţii de asigurat vor achita o contribuţie lunară calculată prin aplicarea cotei de 6,5% la valoarea unui salariu de bază minim brut pe ţară.
Ghidul lucrătorului străin în România
Primul pas spre înfiinţarea unei societăţi noi este de a decide care va fi forma juridică a firmei. În România societă țile comerciale se pot constitui în una din următoarele forme juridice:
- Societate cu răspundere limitată (SRL);
- Societate pe acţiuni (SA);
- Societate în nume colectiv (SNC);
- Societate în comandită simplă (SCS);
- Societate în comandită pe acţiuni (SCA).
Principalele tipuri de societăţi (http://www.infiintarifirmenoi.ro/formajuridica.html)
Pentru a avea succes, o firmă nouă trebuie să aibă o strategie comercială desăvârşită şi finanţare sigură.
Finanţare (http://ec.europa.eu/youreurope/business/finance-support/access-to-finance/romania/index_ro.htm)
Unele cerinţe standard de îndeplinit la înfiinţarea unei firme sunt identice cu cele pentru deschiderea unei filiale.
Filiale (http://ec.europa.eu/youreurope/business/expanding-business/opening-branch/romania/index_ro.htm)
Proceduri Administrative.
Biroul unic.
Dosarul complet pentru înregistrarea şi autorizarea funcţionarii unei societăţi se depune la "Biroul Unic" (biroul unic de înregistrare a societăţilor comerciale) din cadrul Oficiului Na țional al Registrului Comer țului. După depunerea dosarului, firma se înregistrează în Registrul Comerţului, i se atribuie un cod unic de înregistrare - CUI (număr de identificare fiscală) de către Ministerul Finanţelor Publice şi, în final, autorizaţia de funcţionare.
Formulare electronice (http://e-forms.onrc.ro/)
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (http://anaf.mfinante.ro/public/wps/portal/ANAF)
Depunere declaraţiei fiscale (https://formularunic.e-guvernare.ro/)
Înregistrarea unei societăţi comerciale
Pentru constituirea unei societăți comerciale trebuie îndeplinite următoarele formalită ți:
- verificarea disponibilităţii şi rezervarea denumirii şi emblemei firmei. În mod opțional se poate verifica similaritatea acestora cu alte mărci comerciale înregistrate la Oficiul de Stat pentru Inven ții și Mărci (OSIM);
- redactarea şi autentificarea actului constitutiv;
- prezentarea dovezii sediului social unde se va desfăşura activitatea, deţinut în proprietate, închiriat, cu contract de comodat sau leasing;
- redactarea declaraţiilor pe propria răspundere ale fondatorilor, administratorilor şi auditorilor privind îndeplinirea cerinţelor legale;
- completarea cererii de înregistrare;
- întocmirea dosarului de înregistrare şi de autorizare a funcţionării.
Documente necesare în vederea înregistrării (http://www.onrc.ro/documente/ghid/3_pfa.pdf)
Verificarea disponibilităţii denumirii firmei (http://recom.onrc.ro/index.htm)
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (http://www.osim.ro/)
Formulare tipitizate pentru înregistrare în Registrul Comerţului (http://www.onrc.ro/romana/formulare.php#table_1)
Taxe şi tarife pentru înfiinţarea unei societăţi comerciale (http://www.onrc.ro/romana/taxetarife.php)
Site-ul web al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului oferă informa ții utile privind procedurile administrative pentru înfiinţarea unei societăţi noi. (http://www.onrc.ro/index.php)
Programe pentru dezvoltarea și sprijinirea antreprenorială:
Programul UNCTAD/EMPRETEC pentru sprijinirea dezvoltării IMM-urilor (http://www.mimmc.ro/centrul_empretec_online/empretec/)
Programe dezvoltate de Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (http://www.animmc.ro/programe/)
Lista sistematizară a procedurilor – tip pentru a deschide Societate cu Răspundere Limitată (se anexează)
1. ORDONANŢA DE URGENŢĂ Nr. 56 din 20 iunie 2007, privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României;
2. ORDONANŢA DE URGENŢĂ Nr. 194 din 12 decembrie 2002 ) *** Republicată, privind regimul străinilor în România;
3. Legea Nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi şi asigurări sociale;
4. Legea Nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România;
5. Legea Nr. 53 din 24 ianuarie 2003 - Codul Muncii.
|
Sumarul procedurilor necesare pentru înfiinţarea unei societăţii cu răspundere limitată |
| Nr. | Procedura | Termen de executare | Costul total |
| 1 |
Obţinerea dovezii, privind verificarea disponibilităţii şi rezervarea firmei de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) Conform Ordinului Ministerului Justiţiei nr. 2594/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor:
|
1 zi |
56 RON (lei româneşti) |
| 2 | Depozitarea fondurilor şi obţinerea dovezii bancare privind prezenţa fondului suficient. | 1 zi | comision bancar cuprins între 0 -0.5% din capital |
| 3 |
Obţinerea înregistrării fiscale pentru asociaţii sau reprezentanţii legali ai societăţii de la direcţia generală a finanţelor publice judeţeană Înregistrarea fiscală se solicită de către asociaţii sau reprezentanţii legali ai societăţii de la Administraţia Finanţelor Publice în raza căreia solicitantul îşi are domiciliul. Certificatului de cazier fiscal se eliberează la faţa locului însă, este valabil timp de 30 de zile de la data emiterii şi doar cu scopul în care a fost eliberat (Hotărârea Guvernului 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului 47/2007). |
1 zi | 20 RON |
| 4 |
Înregistrarea la Biroul Unic al Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti; obţinerea înregistrării fiscale, publicarea avizului, înregistrarea statistică şi obţinerea codului de identificare fiscală (CIF) Certificatul de înregistrare, la fel, conţine codul unic de identificare, atribuit de Ministerul Finanţelor Publice. Atribuirea codului fiscal atestă faptul că, compania comercială respectivă este înregistrată în calitate de plătitor de TVA. Pentru obţinerea codului unic de înregistrare, informaţia care se conţine în cererea de înregistrare, se transmite către Ministerul Finanţelor Publice; în baza informaţiei susmenţionate, Ministerul Finanţelor Publice atribuie codul unic de înregistrare în decurs de 8 ore. Potrivit legislaţiei, procesul de înregistrare este condiţionat de expedierea spre publicare în Monitorul Oficial, partea a IV-a, a extrasului din încheierea judecătorului-delegat. Formalităţile înregistrării în calitate de plătitor de TVA sunt îndeplinite în baza declaraţiei de organele fiscale teritoriale, conform adresei de înregistrare a companiei şi nu de Registrul Comerţului. Termenii limită a procesului de înregistrare sunt stabilite de Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice (a intrat în vigoare la 12 octombrie 2004), modificată prin ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 75/2004. Certificatul de înregistrare se eliberează în termen de 3 zile. În vederea respectării procesului de autorizare activităţii companiei, se admite doar Declaraţia-tip pe propria răspundere, semnată de toţi asociaţi/acţionari sau conducători, după caz, din care să rezulte că persoana juridică: nu desfăşoară la sediul social sau la sediile secundare ori în afara acestora activităţile declarate o perioadă de maximum 3 ani; sau că, aceasta îndeplineşte condiţiile legale de funcţionare, prevăzute de legislaţia specială în domeniul desfăşurării activităţii. În baza declaraţiei pe propria răspundere, Biroul Unic din cadrul Registrului Comerţului va elibera certificat constatator, care însoţeşte certificatul de înregistrare sau, certificatul de menţiuni, în cazul schimbării obiectului de activitate. Acest certificat va înlocui anexa la certificatul de înregistrare, care trebuie să însoţească pachetul de acte, necesare pentru desfăşurarea activităţii. Până la înregistrare, companiile trebuie să obţină acordul vecinelor la utilizarea oficiului sau a spaţiului locativ închiriat, în calitate de sediul companiei – chiar şi în cazul companiilor, activitatea economică a cărora nu presupune acţiuni active. Ghid, privind documentele necesare pentru înregistrarea şi autorizarea comercianţilor persoane juridice şi înregistrarea modificărilor actelor constitutive ale acestora găsiţi, accesând pagina: http://www.onrc.ro/romana/formalitati.php. În decursul anului 2006 au parvenit careva schimbări: taxa, ce constituie fondul de lichidare, a crescut până la 20% din valoarea taxelor de înregistrare. La 1 august 2006 a fost creat un nou fond, numit Buletinul Insolvenţei, în contul căruia se achită 5% din taxe de înregistrare. Adiţional, de la 1 ianuarie 2007, formulare utilizate în cadrul înregistrării unei companii pot fi îndeplinite şi admise către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în format electronic, vizate prin semnătura electronică. Cu toate acestea, conform situaţiei din martie 2007, această schimbare nu a afectat timpul total de înregistrare. Potrivit Legii nr. 85 din 05.04.2006 privind procedura insolvenţei, costurile se bazează pe valoarea taxei fondului de lichidare; valoarea la care se calculează taxa de timbru se stabileşte de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru; valoarea taxelor de aplicare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului este menţionată în Hotărârea de Guvern nr. 1422 din 11.10.2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 913/2004 privind aprobarea taxelor şi tarifelor pentru operaţiunile efectuate de oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale; valoarea nouă pentru verificarea unicităţii sediului se stabileşte în baza Hotărârii de Guvern nr. 1422 din 11.10.2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 913/2004 privind aprobarea taxelor şi tarifelor pentru operaţiunile efectuate de oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale. Conform art. 17 al Hotărârii Guvernului 460/2005 privind conţinutul, etapele, condiţiile de finanţare, publicare şi distribuire a Buletinului procedurilor de reorganizare judiciară şi faliment, începând cu 1 august 2006, se constituie un fond de lichidare prin aplicarea unei cote de 5% la taxele pentru operaţiunile de înregistrare. Valoarea certificatului constatator se bazează pe Hotărârea Guvernului nr. 1422 din 11.10.2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 913/2004 privind aprobarea taxelor şi tarifelor pentru operaţiunile efectuate de oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale. |
3 zile |
120 RON (taxa de înregistrare) + 30 RON pentru fiecare element obligatoriu de înregistrare a societăţii, aşa ca: capital social, firma, asociaţi, administratori, sediul, obiectele de bază a activităţii + 100 RON pentru fiecare 2,000 de caractere, taxa pentru publicare în Monitorul Oficial + 30 RON pentru depunerea actelor la ONRC ("certificat constatator") + taxa pentru fondul de lichidare (20% din valoarea taxelor aplicate de ONRC) + 10 RON (Codul Unic de Înregistrare) + fond buletin insolvenţă (5% din valoarea taxelor aplicate de ONRC) + 10 RON (taxa Registrului Comerţului pentru expedierea actelor pentru publicarea în Monitorul Oficial) |
| 5 |
Înregistrarea în calitate de plătitor de TVA
Potrivit Legii nr. 343 din 17.07.2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, începând cu 1 ianuarie 2007 persoana impozabilă care este stabilită în România şi realizează sau intenţionează să realizeze o activitate economică, ce implică operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere, trebuie sa solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent. Codul înregistrat în scopuri de TVA este precedat de literele RO, în conformitate cu Standard Internaţional ISO 3166 - alpha 2 şi se obţine de la organul fiscal competent în termen de 3 zile de la data aplicării. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului anunţă Ministerul Finanţelor cu privire la cererea de înregistrare a codului TVA, care la rândul său, emite certificatul de înregistrare în scopuri de TVA şi anunţă data când va începe impozitarea. Adițional (în termen de 30 de zile din data înregistrării companiei), către Ministerul Finanţelor se depune Declaraţia de înregistrare fiscală (formularul 010), cu scopul de a se înregistra în calitate de contribuabil. |
3 zile | nu se taxează |
| 6 |
Înregistrarea contractelor de muncă la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM)
Fiecare contract individual trebuie să fie înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă în decurs de 20 de zile din data încheierii acestuia. Carnetul de munca este actul oficial prin care se dovedeşte vechimea în muncă, vechimea neîntreruptă în aceeaşi unitate, vechimea în funcţie, retribuţia tarifară şi alte informaţii relevante. În mod obişnuit, carnete de muncă sunt păstrate şi completate de Inspectoratul Teritorial de Muncă, fapt pentru care angajatorul achită taxa de 0.75% din fondul lunar de salarii (totalitatea salariilor brute a angajaţilor). Carnete de muncă pot fi păstrate şi completate şi de angajator, dacă acesta a obţinut aprobare de la Inspectoratul Teritorial de Muncă. În acest caz, Inspectoratul Teritorial de Muncă va taxa angajatorul cu 0.25% din fondul lunar de salarii pentru examinarea şi certificarea corectitudinii înregistrărilor efectuate de către angajator în carnete de muncă. Conform Hotărârii Guvernului 161/2006 cu completările şi modificările ulterioare, cu începere de la data de 31 decembrie 2006, fiecare angajator este obligat să înfiinţeze în format electronic un registru general de evidenţă a salariaţilor şi sa-l transmită la Inspectoratul Teritorial de Muncă în raza teritoriala a căruia îşi are sediul sau domiciliul. Potrivit Hotărârii Guvernului 53/2007 pentru modificarea alin. 2 al art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 161 2006 privind întocmirea şi completarea registrului general de evidenţă a salariaţilor angajatorul, care la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri a încadrat personal cu contract individual de muncă, este obligat, în termen de 90 de zile, să transmită Inspectoratului Teritorial de Munca în a cărui raza teritoriala îşi are sediul sau domiciliul, după caz, registrul îndeplinit în format electronic. |
1 zi | nu se taxează |
Înscrierea într-o formă de învăţămînt
Intrarea şi şederea studenţilor străini în România
Cazarea studenţilor în căminele studenţeşti
Recunoaşterea şi echivalarea diplomelor
Sistemul românesc de învăţământ superior este structurat pe trei niveluri de studii universitare/postuniversitare: ciclu 1 (licenţă) care corespunde cu „bachelor degree”, ciclul 2 (masterat/specializare) şi ciclul 3 (doctorat).
Instituţia care administrează învăţământul universitar în România este Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECST).
Ministerul Afacerilor Externe prin Divizia Relaţii Culturale, Educaţionale şi Ştiinţifice colaborează cu MECTS pentru a facilita schimburile educaţionale şi pentru a asigura cetăţenilor străini condiţiile de a studia în România.
Accesul la educaţie se bazează pe principiul oportunităţilor egale pentru toţi, al identificării nevoilor şi cerinţelor de educaţie diferenţiată, precum şi al creării cadrului de dezvoltare personală. Invăţămantul de toate gradele se desfăşoară in limba romană, în limbile minorităţilor naţionale, precum şi in limbi de circulaţie internaţională.
CETĂŢENII STRĂINI pot studia în România:
1. Pe cont propriu valutar la universităţile de stat sau la universităţile particulare acreditate, în limba română, cu un an pregătitor suplimentar pentru învăţarea limbii (în cazul în care candidatul nu este vorbitor de limba română), sau într-o limbă de circulaţie internaţională.
2. Cu burse oferite de statul român:
- bilaterale - Programele de burse oferite de statul român în baza tratatelor bilaterale în vigoare sau a ofertelor unilaterale făcute de România altor state sunt gestionate de MECTS, prin Direcţia Generală de Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene, pe baza propunerilor primite din partea autorităţilor competente din statul de origine al candidaţilor.
- prin Ministerul Afacerilor Externe la universităţile de stat acreditate.
- pentru cetăţenii de origine etnică română.
3. În baza programelor europene de cooperare şi mobilitate universitară:
Procedura de înscriere într-o formă de învăţămînt decurge astfel:
A. Trimiteţi dosarul de aplicare la instituţia de învăţământ dorită (toate documentele din dosar trebuie să fie traduse, legalizate, iar in unele cazuri, apostilate). Există anumite cazuri când veţi fi solicitat să vă depuneţi dosarul personal, caz în care veţi putea veni in România în baza unei vize de scurtă şedere (ex: turistică), deoarece instituţia de invăţămant nu vă poate elibera un document care să ateste faptul că dumneavoastră vă veţi prezenta pentru depunerea dosarului.
B. Veţi primi o scrisoare de acceptare sau de respingere. La înscriere nu este necesar să susţineţi un examen de admitere, ci doar, in unele cazuri, anumite teste de aptitudini.
C. În cazul în care aţi fost acceptat la studii în România, transmiteţi la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului un dosar care trebuie să conţină următoarele documente: cererea de eliberare a scrisorii de acceptare la studii, situaţiile şcolare (copii in original şi traduceri legalizate), copie şi traducere legalizată după certificatul de naştere, copii după documentele de identitate (ale dumneavostră şi ale părinţilor, in cazul in care sunteţi minor), cerere de inscriere la studii avizată de instituţia de invăţămant aleasă.
Dacă doriţi să vă inscrieţi intr-o formă de invăţămant superior, va trebui să prezentaţi şi alte documente precum: actul de studii –diplome/calificări obţinute anterior (copie şi traducere legalizată), foile matricole, certificat medical, permis de şedere (in caz că deja posedaţi un astfel de permis).
D. În cazul in care aţi intrat în România in baza unei vize de scurtă şedere anterior obţinerii scrisorii de acceptare din partea instituţiei de invăţămant, este necesar să vă intoarceţi in ţara de origine pentru a putea solicita de la Ambasada sau Consulatul Romaniei o viză de lungă şedere în scop de studii, aceasta fiindIn ceea ce priveşte invăţămantul superior, Romania a adoptat sistemul Bologna de armonizare a sistemelor de invăţămant in vederea creării unui Spaţiu European al Invăţămantului Superior. In acest sens Romania a introdus o serie de prevederi precum:
- inlocuirea invăţămantului superior de licenţă de 4 ani cu cel de 3 ani
- introducerea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS)
- recunoşterea diplomele obţinute in oricare ţară UE de către toate celelalte ţări
De asemenea, Romania ia parte la sistemul de schimb internaţional de studenţi prin programe precum: Erasmus, Copernicus, Monet, etc.
După ce aţi primit scrisoarea de acceptare la studii din partea instituţiei de invăţămant din Romania va trebui să vă prezentaţi la Ambasda sau Consulatul Romaniei din Republica Moldova, pentru a vă putea depune documentele pentru eliberarea unei vize de lungă şedere in scop de studii.
Odată ce aţi ajuns pe teritoriul Romaniei, va trebui să depuneţi la Oficiul Român pentru Imigrări dosarul pentru obţinerea permisului de şedere in scop de studii valabil pe un an, acesta urmand sa fie reinnoit anual cu cel puţin 30 de zile inainte de expirarea celui anterior.
Lista documentelor necesare pentru obţinerea vizelor de lungă şedere în scop de studii şi a permisului de şedere în scop de studii este disponibilă la: http://ori.mai.gov.ro/detalii/pagina/ro/Studii/74
Pe perioada efectuării studiilor in Romania, puteţi beneficia la cerere şi in limita posibilităţilor de un loc de cazare in căminele studenţeşti. Pentru aceasta este necesar să faceţi această solicitare la secretariatul universităţii sau să bifaţi această opţiune pe formularul de aplicare, in momentul in care vă depuneţi dosarul de inscriere.
În cazul in care doriţi să vă continuaţi studiile sau să vă incadraţi in muncă pe teritoriul Romaniei, este necesară recunoaşterea şi echivalarea diplomelor obţinute in străinătate. Pentru a putea iniţia această procedură, diplomele trebuie să fi fost emise de o instituţie de invăţămant acreditată pe teritoriul statului respectiv.
Recunoaşterea – constituie acceptarea unei diplome sau a unui act de studii ca autentice. Criteriile de evaluare pentru recunoaşterea diplomelor sunt: tipul de program de studii, numărul de credite transferabile, conţinut, formare, domeniu, specializare, calificare profesională, prin comparaţie cu sistemul romanesc de invăţămant, in vederea stabilirii nivelului pe care acestea le conferă in invăţămantul romanesc.
Echivalarea – reprezintă evaluarea curriculum-ului parcurs pană la eliberarea respectivei diplome sau act de studii şi a compatibilităţii acestuia cu sistemul de invăţămant românesc. Echivalarea este urmată de eliberarea unui atestat care vă conferă drepturi egale cu ale celor care au studiat in Romania.
Diplomele şi certificatele de studii complete şi parţiale sunt recunoscute automat dacă sunt obţinute la instituţii de invatamant acreditate din UE şi SEE; diplomele şi certificatele de studii obţinute in state terţe sunt recunoscute doar in cazul in care structura studiilor din ţara terţă este similară cu cea din Romania, iar intre cele două ţări există un acord de recunoaştere reciprocă a diplomelor. In caz contrar se va apela la aplicarea de măsuri compensatorii (teste, examene de diferenţă, stagii de studiu etc.)
Informaţii suplimentare referitoare la proceduri sunt disponibile la adresa www.cnred.edu.ro
Asociaţiile diasporei moldoveneşti în România
|
Grupul de Iniţiativă Basarabeană (GIB Cluj), or. Cluj
|
Preşedinte Ana Cojocaru
|
Nume: Grupul de Initiativa Basarabeana din Cluj-Napoca
|
|
Liga basarabenilor, or. Galaţi
|
|
|
|
Uniunea Naţională a Tinerilor Basarabeni, or. Bucureşti
|
|
|
|
Grupul de Iniţiativă a Tinerilor Basarabeni, or. Bucureşti
|
|
|
|
Liga Studenţilor din România, or. Suceava
|
Preşedinte Petru Ciolpan
|
|
|
ASOCIAŢIILE STUDENŢILOR MOLDOVENI ÎN ROMÂNIA
|
|||
|---|---|---|---|
|
1 |
Braşov |
Organitaţia Studenţilor Basarabeni din Braşov |
Octavian Apostol - preşedinte al OSB Braşov |
|
2 |
Bucureşti |
Organitaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti |
Corina Ciobanu - preşedinte al OSB Bucureşti |
|
3 |
Bucureşti |
Uniunea Naţională a Tinerilor Basarabeni din Bucureşti |
Andrei Popa – preşedintele uniunii |
|
4 |
Constanţa |
Organitaţia Studenţilor Basarabeni din Constanţa |
Iulian Munteanu - preşedinte al OSB Constanţa |
|
5 |
Craiova |
Asociatia Studentilor Basarabeni Craiova |
Presedinte – Gonciar Dinu Tel. +40-767-218-563 |
|
6 |
Galaţi |
Liga Studenţilor din Galaţi |
Alexandru Jurcăneanu - preşedinte al Clubului Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni, din cadrul Ligii Studenţilor din Galaţi |
|
8 |
Oradea |
Asociatia Studentilor Basarabeni Oradea |
Irina Samson (vice-presedinte, 0742663713), |
|
9 |
Sibiu |
"Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Sibiu (G.I.) |
|
|
10 |
Suceava |
Grupul de Initiativa a Romanilor din Basarabia Suceava |
|
|
11 |
Timişoara |
Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Timişoara |
Alexandru Rîşneac – senator şi fost preşedinte al OSB Timişoara |
Ambasada Republicii Moldova în România
Adresa Ambasadei:
- Aleea Alexandru nr.40, sector 1,
- Bucureşti, 762432, România
- tel.: (+ 4 021) 230 04 74
- fax: (+ 4 021) 230 77 90
- E-mail: bucuresti@mfa.md
Program de lucru:
- Luni - vineri: 08:30 - 12:30
13:30 - 17:30
Secţia Consulară a Ambasadei Republicii Moldova în România
Adresa Secţiei Consulare:
- Bulevardul Eroilor nr.8, sector 5,
- Bucuresti, 762432, România
- tel.: (+ 4 021) 410 98 27
- fax: (+ 4 021) 410 98 26
- E-mail: consulat.bucuresti@mfa.md
Program de lucru cu cetăţenii:
Luni - vineri:
08:30 - 12:30 (depunerea actelor)
15:00 - 16:30 (eliberarea actelor)
Consulatul General al Republicii Moldova la Iaşi
Adresa Consulatului:
- Mun. Iaşi, str. Gavriil Musicescu, nr. 6, parterul blocului 7A
- tel.: (+4023) 222 03 15
- tel./fax: (+4023) 222 03 16
- E-mail: cezara.ghetu@mfa.md
Ambasada României în Republica Moldova
|
Adresa: |
Chişinău, str. Bucureşti, nr. 66/1 |
|
Telefon: |
(00373 22) 21.30.37 |
|
Fax: |
(00373 22) 22.81.29 |
|
E-mail: |
Program de lucru: Luni - Vineri, orele: 8.30-17.30
Secţia Consulară a Ambasadei României în Republica Moldova
|
Adresa: |
Chişinău, str. Grigore Ureche, nr.2 |
|
Telefon: |
(00 373 22) 26.07.20 - informații telefonice |
|
|
(00 373 22) 26.07.37; 26.07.47 - robot telefonic |
|
Fax: |
(00 373 22) 26.07.40; |
|
E-mail: |
Program de lucru: Luni - Vineri, orele: 8.00 - 16.00.
|
Servicii consulare: 8.00 - 14.00 |
|
Festivități (căsătorii, depunere jurământ): 14.00 - 16.00 |
Programări:
|
vize: 08.00 - 12.30 |
Eliberări pașapoarte pentru solicitanții de viză:
|
persoane fizice - 13.00 - 16.00 |
VIZE - Etajul I (Ghișeele 1-13)
Email: vize@ambasadaromaniei.md
CETĂTENIE, ACTE NOTARIALE, etc - Etajul II
Email: cetatenie@ambasadaromaniei.md
PAȘAPOARTE, TITLURI CĂLĂTORIE - Parter
Email: pasapoarte@ambasadaromaniei.md
PERMISE MIC TRAFIC - Etaj I (Ghișeele 14,15) Program de lucru: 8:00-11:00
Email: permisemictrafic@ambasadaromaniei.md
Biroul de promovare comercială:
|
Adresa |
|
Chișinău, str. Vlaicu Pârcălab nr. 39 |
|
Telefon/Fax |
|
(00 373 22) 23.53.89 |
|
|
|
Institutul Cultural Român:
|
Adresa |
|
Chișinău, str. nr. |
|
Birouri |
|
Chișinău, str. Vlaicu Pârcălab nr. 39 |
|
Telefon |
|
(00 373 22) 22.83.60 |
|
|
|
Proiect implementat de către Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, Misiunea în Moldova